Cum vor autorităţile locale să îmbunătăţească situaţia romilor din oraş

La Curtea de Argeş trăiesc 82 de familii de romi, conform declaraţiilor Marianei Moise, şeful Serviciului Social de la Primărie. Acestea sunt datele oficiale, pentru că, neoficial, în municipiu sunt mult mai mulţi romi. Totuşi, pentru cele 82 de familii de cetăţeni posibil discriminaţi, a fost pus la punct o „strategie de îmbunătăţire a situaţiei romilor din municipiul Curtea de Argeş”, iar consilierii locali au aprobat o hotărâre în acest sens precum şi un plan de măsuri pentru aplicarea acestei strategii.
„Cultura şi relaţiile dintre diferitele grupuri etno – culturale au un efect transectorial şi prin urmare ocupă un rol important în realizarea obiectivelor sociale şi economice ale planurilor de dezvoltare. Prezentul document (strategia menţionată – n-a.) îşi propune să contribuie la crearea cadrului pentru îmbunătăţirea dialogului interetnic, prin dezvoltarea de politici locale de îmbunătăţire a situaţiei romilor”, se arată în referatul realizat de Serviciul Social al Primăriei în sprijinul proiectului de hotărâre.
Principii guvernante
Strategia este guvernată de mai multe principii, potrivit materialului citat, cele mai importante fiind principiul consensualităţii, al utilităţii sociale, al diviziunii sectoriale, principiul descentralizării în execuţie, şi altele asemenea. Cel mai interesant pare principiul egalităţii, conform căruia „protecţia cetăţenilor români de etnie romă nu trebuie să afecteze drepturile şi libertăţile celorlalţi cetăţeni români”.
Ce şi-a propus să facă administraţia locală
„Obiectivele majore de acţiune” sunt următoarele – reevaluarea bazei de date cu privire la numărul romilor care trăiesc la Curtea de Argeş, continuarea studiului sociologic pentru identificarea problemelor cu care se confruntă comunităţile de romi de la Curtea de Argeş, prin organizarea de întâlniri între reprezentanţii autorităţilor locale cu cei ai cetăţenilor de etnie romă, stabilirea şi consolidarea de parteneriate durabile între autorităţile locale şi reprezentanţii ONG-urilor în vederea elaborării de proiecte de îmbunătăţire a situaţiei romilor la nivel local.
Pe plan educativ, strategia presupune identificarea şi crearea unei baze de date a copiilor cu vârsta de şcolarizare şi întreprinderea demersurilor necesare pentru frecventarea şcolii, organizarea în şcoli a unor ore de consiliere şi orientare şcolară pentru copiii romi şi familiile acestora, un program de asistare şcolară suplimentară, care să includă ajutor pentru pregătire temelor, activităţi recreative, în funcţie de necesităţi.
Să băgăm romii în legalitate!
De asemenea, strategia prevede şi ceea ce trebuie făcut pentru identificarea persoanelor de etnie romă care nu sunt înscrise la medicul de familie şi demararea procedurilor de înscriere, derularea periodică a unor activităţi de informare, instruire, sanitară şi de educaţie pentru sănătate la nivelul comunităţilor de romi.
Alte prevederi ale strategiei sunt identificarea persoanelor de etnie romă care nu au acte de identitate sau civile, prevenirea şi combaterea apariţiei stărilor de violenţă prin mediere şi comunicare corespun­zătoare şi formarea de abilităţi şi intervenţii nonviolente la apariţia stărilor conflictuale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email