Vineri, creştinii ortodocşi din municipiul nostru prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Acesta este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, urmând ca din data de 1 septembrie să înceapă noul an bisericesc. Totodată, legat de această zi există încă numeroase tradiţii şi superstiţii
Sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul marchează momentul tragic al creştinătăţii în care Sfântul Ioan Botezătorul a fost omorât de către împăratul Irod. Această zi este una de post, în care nu e indicat să se ţină petreceri şi chefuri. Credincioşilor li se cere să postească în această zi, pe de o parte ca să nu se asemene cu Irod, care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplata i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar, pe de altă parte, ca să respecte modul de viaţă al lui Ioan. Mai mult decât atât, Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a doua aflare a capului este sarbatorită pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezatorul este prăznuită pe 25 mai
Tradiţii şi obiceiuri
În tradiţia populară există numeroase obiceiuri şi datini, pe care creştinii le păstrează şi astăzi. În această zi, dat fiind faptul că este una de post, nu se mănâncă alimente de provenienţă animală şi nici alimente care, prin forma lor, amintesc de cea a capului. Printre acestea se numără: roşiile, pepenii, merele şi alte fructe şi legume asemănătoare.
De asemenea, tradiţia interzice şi consumul de vin, pentru că aminteşte de sângele nevinovat vărsat. Unii oameni mănâncă în această zi doar struguri, în timp ce alţii ţin post negru toată ziua, iar în zonele rurale nu se taie nimic cu cuţitul, ci se rupe cu mâna. Pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile în care au murit rude în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică se respectă momentele de reculegere şi se împart pachete cu struguri şi pâine.
