În România există foarte puţini coşari autorizaţi, al căror domeniu de activitate îl reprezintă curăţarea hornurilor. Meseria de coşar este una foarte dificilă. Indiferent de vreme, aceştia îşi iau la spinare sârma cu perie la un capăt şi umblă zeci de kilometri pe jos în fiecare zi. Însă, există şi nişte superstiţii legate de coşari, oamenii spunând că aduc noroc. Bătrânii spun că micul coşar negru este un simbol vechi al norocului, fericirii şi prosperităţii. „Să întâlneşti un coşar e un semn de noroc. Trebuie să îţi pui o dorinţă când vezi unul. Cine ştie… poate se împlineşte. Ştiu lucrurile acestea de la bunicii mei. Oamenii încercau mereu să tragă câte un fir două din peria lui, pe care o considerau norocoasă. Ştiu chiar şi câteva versuri: Mi-a ieşit coşaru în drum\ Şi-o să am noroc de acum\ Griji, nevoi, necaz, durere\ Se vor duce ca un fum”, a povestit Vasile Dumitru, în vârstă de 78 de ani. Dacă în mediul rural, gospodarii se îngrijeau singuri de starea hornului casei, în oraş, unde populaţia este numeroasă şi concentrată, coşeritul ca profesie a apărut ca o necesitate. A fost înfiinţată chiar şi Asociaţia Hornarilor, Constructorilor de Coşuri de Fum şi Şeminee. Cei interesaţi de această meserie se pot înscrie la cursuri de calificare, de unde vor primi diplome care vor fi recunoscute atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional.
„Oamenii trebuie să prezinte o adeverinţă de la un hornar”
Acum câteva zile la Curtea de Argeş au venit doi oameni care practică meseria de coşar. Aceştia au venit în municipiul nostru tocmai de la Braşov. Pandele Pişta, în vârstă de 41 de ani, ne-a spus că practică această meserie de 6 ani de zile, iar mai tânărul său coleg, Mihai Etveş, în vârstă de 22 de ani, a început acum doi ani de zile să lucreze în acest domeniu. „Noi umblăm prin foarte multe locuri. Ne ducem acolo unde este nevoie şi unde ne cheamă lumea. La Braşov, de acolo de unde venim noi, mai există câţiva coşari autorizaţi. Lumea a început să ne cunoască în anumite zone şi ne primeşte să facem verificările necesare. La Curtea de Argeş pot spune că am avut foarte mult de lucru, am avut clienţi mulţi”, a spus Pandele Pişta. Argeşenii care locuiesc la case trebuie să ştie că cei doi hornari practică această meserie legal, cu toate actele în regulă. Aceştia au autorizaţie din partea Distrigaz. „Noi suntem autorizaţi de 4 ani de zile şi, oricum, cine vrea să ne primească ne primeşte. Am întâlnit foarte multe cazuri în care lumea nu ne-a crezut, cu toate că le-am prezentat legitimaţiile. De asemenea, când cei de la gaze fac controale, oamenii trebuie să prezinte o adeverinţă de la un hornar. Vor plăti amenzi dacă nu au această hârtie sau chitanţă”, a explicat Mihai Etveş.
„Oamenii ne ating, ca să le îndeplinim dorinţele”
Deşi suntem în anul 2009, hornarii îşi fac treaba tot cu scule vechi de câteva zeci de ani. Aceştia motivează că lucrurile noi sunt foarte scumpe şi necesită investiţii importante. „Păi lucrăm tot cu scule vechi, că doar nu s-au modernizat coşurile. Au rămas la fel. Avem un „şarpe” de sârmă cu perie la capăt, avem bilă în cazul în care este înfundat hornul cu bucăţi de cărămidă. Ca să ne cumpărăm scule noi ne costă foarte mult. O investiţie poate să fie de câteva mii de euro. Acum au apărut multe aparate noi care ne uşurează munca, dar nu ne permitem să le cumpărăm”, a mai povestit Pandele Pişta. Ca dovadă că tradiţiile şi obiceiurile nu dispar, coşarii ne-au povestit că şi acum oamenii caută să îi atingă sau să le smulgă fire din perie pentru a le aduce noroc. „Da, de multe ori vin bătrâni şi pun mâna pe noi, ne ating pentru că ei cunosc obiceiurile şi spun că le îndeplinim dorinţele. Şi copii foarte mulţi vin la noi aduşi de părinţii lor. Întâlnim mulţi oameni superstiţioşi. Oricum pe noi ne bucură acest lucru şi ne mai înveseleşte”, ne-a povestit unul dintre coşari.
Până la o oră şi jumătate durează curăţarea unui coş
Cei doi hornari spun că această meserie nu va dispărea prea curând şi s-ar bucura ca urmaşii lor să ducă mai departe această profesie. „Dintre copiii mei nu are cine să profeseze în acest domeniu, pentru că am două fete. Însă m-aş bucura ca nepoţii mei să facă acest lucru. Eu cred că este o meserie frumoasă, în care cunoşti mulţi oameni, dar şi locuri deosebite. Suntem plecaţi de cum vine primăvara, până toamna. Asta este, noi ne-am ales să facem acest lucru”, mai spune Pandele Pişta. Argeşenii trebuie să ştie că cei doi coşari au tarife bine stabilite pentru lucrările care le efectuează. „La curăţarea unui coş de sobă pe lemne luăm 19 lei, iar pentru a curăţa un coş al cărui proprietar are centrală termică costul este de 26 de lei. Aceste sume sunt pentru un metru linear. La curăţarea unui coş lucrăm între 60 şi 90 de minute”, a explicat Mihai Etveş.
