Consiliul Local, obligat să vândă acţionarilor Transarg pachetul de acţiuni pe care îl deţine

În anii ’90, afacerea Transarg a ţinut pagini întregi în presa locală, câtă era ea pe atunci. Ruperea Regiei autonome Gosarg, împărţirea ei în apă canal, transport şi gunoi, apoi vinderea acestei din urmă părţi, a stârnit un scandal monstru. Cu partea de apă canal nu au fost probleme, pentru că a fost înfiinţată rapid SC Aquaterm SA, firmă a Consiliului Local, dar restul, gunoiul şi transportul local, a dat naştere la mari pasiuni, unele dintre ele nestinse nici până astăzi. Dar să o luăm cu începutul.
În 2008, primarul de la vremea aceea, Gheorghe Nicuţ, semna actul de vânzare la vânzător, iar viceprimarul de atunci, actualul primar Nicolae Diaconu, semna la cumpărător, pentru Transarg. Practic, primarul vindea viceprimarului. Legile nu erau atât de aspre în 1998, sau nu erau aplicate strict, cert este că actul respectiv era perfect legal. Iniţial, printre acţionarii firmei care a cumpărat Transargul se numărau Nicolae Diaconu, Constantin Panţurescu, Ioan Ghiţă, un unchi de-al lui Gheorghe Nicuţ, etc. Ulterior, toţi aceştia şi-au cesionat acţiunile, iar vânzarea a decurs aproape normal. Din 1998 a rămas nelămurită problema terenului de sub sediul societăţii, de pe strada Valea Danului, colţ cu Albeşti. Legea de atunci prevedea ca în termen de 60 de zile de la încheierea contractului să fie lămurită şi această problemă, pentru că fusese cumpărată platforma betonată, nu şi terenul de sub ea. Au trecut mult mai mult de 60 de zile, dar terenul a rămas în aceeaşi situaţie incertă.
O primă evaluare. Şi următoarele…
La un moment dat s-a făcut o evaluare a terenului respectiv, aproximativ 3000 de metri pătraţi, conform secretarului municipiului, Radu Chirca. Evaluatorul, o firmă din Piteşti, a stabilit că metrul pătrat în zona respectivă costa cam 3 euro. Alt prilej de discuţii nesfârşite în Consiliul Local, pentru că aleşilor suma li s-a părut prea mică. La vremea aceea, la începutul anilor 2000, în zonă începuseră să se vândă cu mult mai mult terenurile. Cum nu s-au înţeles la preţ, Consiliul Local a devenit, potrivit legilor în vigoare atunci, acţionar la Transarg, cu 17%. Anii au trecut şi un timp nimeni nu a mai zis nimic despre acest subiect. Consiliul Local, în calitatea sa de acţionar minoritar, nu avea nicio putere de decizie şi nici dividende nu a primit. Aşa că a dat în judecată societatea. „Am pierdut la toate instanţele, iar acum există o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care Consiliul Local este obligat să vândă Transargului acţiunile sale”, ne-a spus Radu Chirca.
Lucrurile s-au oprit aici, cel puţin deocamdată. Nimeni nu a stabilit detaliile vânzării, cel puţin nu public. Ce înseamnă pentru Consiliul Local acest lucru, când se va petrece, nu se ştie. Cert este doar că firma care a cumpărat Transargul a luat, cu bani foarte puţini, transportul local şi gunoiul. În scurt timp oamenii s-au lămurit că transportul local cu autobuzele mari, vechi şi hodorogite pe care le aveau atunci nu e rentabil, şi s-a renunţat. Doar gunoiul e profitabil, iar activitatea pe acest domeniu continuă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email