Cinci hotărâri inutile ale Consiliul Local

Consiliul Local Curtea de Argeş se întruneşte lunar în şedinţă ordinară şi ori de câte ori e nevoie la şedinţe extraordinare ori convocate „de îndată” de primarul Nicolae Diaconu. La sfârşitul fiecărei luni aleşii votează zeci de proiecte de hotărâri, multe dintre ele nefiind aplicate niciodată. Astăzi vă prezentăm doar cinci dintre ele.
„Măsuri de creştere a calităţii arhitectural – ambientale a clădirilor”, doar pe hârtie
Pe 28 august 2012 Consiuliul Local Curtea de Argeş aproba „iniţierea demersurilor legale şi protocolare în vederea înfrăţirii municipiului Curtea de Argeş – România, cu oraşul Teruel – Spania”. Decizia a fost votată în unanimitate, consilierii vorbind atunci despre beneficiile pe care această înfrăţire ar putea să le aibă şi asupra comunităţii locale, nu doar asupra celei din Teruel. Nimic nu s-a întâmplat, înfrăţirea nu s-a concretizat cu nimic, hotărârea a fost luată degeaba.
Pe 31 iulie 2012 era aprobat, printr-o hotărâre de Consiliu Local, „Regulamentul privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural – ambientale a clădirilor”. Potrivit acestuia, „deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane, în temeiul şi cu respectarea legislaţiei în vigoare privind calitatea în construcţii şi a Legii nr.153/2011, sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor”. Mai mult, „autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a identifica şi inventaria clădirile ce afectează calitatea cadrului urban construit precum şi pe deţinătorii acestora, stabilind zonele de acţiune şi modul de intervenţie elaborate în condiţiile prezentului regulament, avizate din punct de vedere urbanistic, estetic şi arhitectural de Comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului”. Fireşte că nici de acest regulament nu îşi aminteşte nimeni, iar de aplicat, nici atât.
Târg auto, votat de vreo trei ori, niciodată pus în practică
În 2013, la şedinţa ordinară de la sfârşitul lunii septembrie, acelaşi Consiliu Local aproba „Registrul local al spaţiilor verzi din municipiul Curtea de Argeş în format GIS”. Nimeni nu a văzut vreodată acest registru şi puţini dintre cei care l-au votat ştiu ce este el de fapt.
Tot anul trecut a fost schimbat amplasamentul spaţiului destinat comercializării autoturismelor şi a altor autovehicule şi au fost aduse şi alte modificări vechii decizii care prevedea înfiinţarea târgului auto. Astfel, amplasamentul târgului auto devenea platforma betonată din spatele gării, iar aleşii mai hotărau – „Comercializarea autoturismelor şi a altor autovehicule se face pe platforma (…) în fiecare zi din săptămână”. Nici până astăzi târgul auto nu se desfăşoară în alte locuri decât în parcările din municipiu. E drept, în fiecare zi din săptămână!
Spaţii comerciale la Fântâna lui Manole, scumpe foc, doar în stadiul de proiect
Pe 29 ianuarie 2013 aleşii locali au aprobat un proiect tehnic pentru spaţii comerciale în parcul Fântâna lui Manole, valoarea estimată a lucrărilor fiind de 13,6 miliarde de lei vechi, aproximativ 310.000 de euro. Municipalitatea îşi propunea să cheltuiască banii aceştia pentru nişte spaţii comerciale în condiţiile în care nu se ştia, cum nu se ştie nici acum, dacă are voie să construiască acolo, dată fiind apropierea de Mănăstire, monument istoric de grad A, iar distanţa de la care se poate construi, potrivit legii, este de 50 de metri.
În decembrie 2011, Consiliul Local mai discutase despre această chestiune, când a fost aprobat studiul de fezabilitate. Atunci, studiul de fezabilitate „Spaţii comerciale în parcul Fântâna lui Manole” fusese realizat de Institutul de Proiectare Argeş SA Piteşti, iar costul estimativ al investiţiei era aiuritor – 2.298.510 de lei sau 530.830 de euro.
Până la urmă s-a demonstrat că trebuie aprobate şi plătite proiectul tehnic şi studiul de fezabilitate, iar despre celelalte cheltuieli nu s-a mai zis nimic, pentru că proiectul a rămas doar pe hârtie.
Acestea sunt doar câteva exemple de hotărâri adoptate de Consiliul Local pentru lucrări care nu au fost făcute niciodată. Proiecte tehnice, studii de fezabilitate care expiră în doi ani şi apoi sunt din nou făcute, doar ca să fie plătite, de toate au votat consilierii. Multe dintre deciziile locale însă au fost luate doar ca să fie pe hârtie, pentru că niciodată nu au fost şi puse în practică.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email