Peste tot în ţară şi în Argeş se ţin licitaţii pentru lucrări publice. Ca la Curtea de Argeş, însă, nu cred că s-a mai întâmplat pe undeva. Din ziarul nostru de ieri aţi aflat despre licitaţie pentru centura municipiului. Adjudecată de o asociaţie de firme cu nume celebru pentru aproximativ jumătate de milion de euro, licitaţia a ajuns de două ori la Curtea de Apel şi înapoi la Primărie. Vineri, Curtea de Apel Piteşti a admis plângerea şi obligă comisia să reevalueze ofertele, adică să o ia de la început cu licitaţia.
Toate licitaţiile care s-au ţinut de către Municipiul Curtea de Argeş, ca Autoritate Contractantă, au avut soartă grea. Drept este că banii scoşi la bătaie pentru diferite lucrări şi lucrărele au fost suficienţi pentru un chef mai mare sau o excursie în locuri exotice, dar şi bătăliile au fost dure. Ca excepţie, nu îmi amintesc decât de amenajarea sensului giratoriu, acolo licitaţia a mers repede, a câştigat cel care a concurat de unul singur, iar sensul giratoriu arată aşa cum vedem cu toţii. Deci nici aşa nu e bine.
Totuşi, mă gândesc la faptul că la Primărie specialiştii fac caiete de sarcini, fişe de date şi celelalte documente pentru licitaţii de ani buni. De ani buni, dar nu bine, se vede treaba, căci altfel nu văd cum toate licitaţiile ar avea vicii de toate felurile, contestatarii câştigă, licitaţiile se reiau, se ajunge la Curtea de Apel, etc. Ceva e putred aici, pentru că nu cred că e cineva atât de prost încât în câţiva ani de făcut acelaşi lucru să nu ştie să-l facă măcar binişor, dacă nu bine, adică pentru o contestaţie respinsă, nu pentru o decizie definitivă a Curţii de Apel. În plus, se presupune că specialiştii sunt specialişti, de aia au fost angajaţi, ştiu ce trebuie şi cum trebuie făcut astfel încât lucrurile să meargă bine.
Ce să se întâmple, altceva, de nu putem înainta cu dezvoltarea oraşului, cu lucrările de interes public din cauza oamenilor de afaceri răi şi ai dracu’, cei care contestă orice şi speculează orice infinitezimală greşeală a specialistului din Primărie?! Acum, e drept că e foarte important şi cum îi cheamă pe oamenii de afaceri răi şi ai dracu’. Pentru unii, numele lor nu sunt importante, dar numele firmei este unul de succes, dar pentru alţii numele lor le deschid toate uşile, toate comisiile de licitaţii şi toate documentele. Atunci când şi omul şi firma au nume sonore problema e de-a dreptul gravă.
Nu e deloc o alegorie ceea ce spun eu aici, e pura realitate, şi e suficient să ne uităm, spre exemplu, la ultima licitaţie de la Curtea de Argeş. Asta chinuită, pentru centură, organizată în noiembrie 2012, năşită, dar nerezolvată nici acum.
Mai este o ipoteză, la fel de interesantă. Specialiştii sau mai bine zis specialistul din Primărie este total depăşit, ca şi şeful său direct, de amploarea firmelor, a numelor, iar lucrarea şi sutele de mii de euro pleacă spre alte zări, fără ca cineva de aici să aibă vreo putere.