Centre de permanenţă în locul spitalelor desfiinţate

Decizia de închidere a spitalelor din Domneşti, Călineşti, Rucăr şi Mozăceni, luată recent de autorităţile centrale, a determinat Consiliul Judeţean Argeş să caute soluţii alternative pentru a asigura în continuare asistenţă medicală persoanelor din zonele afectate. Vicepreşedintele CJ Argeş, Florin Tecău, a anunţat ieri că o decizie privind înfiinţarea acestor centre de permanenţă va fi luată până la sfârşitul acestei săptămâni, după ce grupul de lucru desemnat să analizeze măsurile de restructurarea reţelei de sănătate din judeţ îşi va prezenta raportul. „Ministerul Sănătăţii desfiinţează spitalele, dar ce pune în loc? Noi încercăm să găsim soluţii pentru a pune ceva în loc. Concluzia la care am ajuns este că putem face eforturi să înfiinţăm în cele patru localităţi centre de permanenţă. Este o soluţie pentru a rămâne o asistenţă medicală minimă în localităţile respective. Deci pe lângă acele cămine de bătrâni, să înfiinţăm şi aceste centre de permanenţă, care intră tot într-un program al Ministerului Sănătăţii, sunt coordonate de Direcţia de Sănătate Publică şi asigură asistenţă medicală 24 de ore din 24 prin medicii de familie, servicii de ambulanţă permanent, câteva paturi pentru o internare de 24 de ore, apoi transport la celelalte spitale”, a declarat Tecău.
Transformarea spitalelor în azile de bătrâni implică cheltuieli mari
Nici transformarea spitalelor desfiinţate în centre de îngrijire pentru persoanele vârstnice nu pare a fi prea uşor de realizat. „În grupul de lucru s-a decis să analizăm şi să facem expertiza tehnică în ceea ce priveşte înfiinţarea unui astfel de cămin de bătrâni. Deoarece, conform documentelor emise de Guvern, o lucrare de transformare din spital în cămin de bătrâni trebuie susţinută de autorităţile judeţene. Dar bugetul judeţului a fost deja aprobat”, a spus Florin Tecău. „Un alt pas pe care l-am decis este să facem o analiză tehnică pe spitalul de la Mozăceni, să vedem ce înseamnă transformarea lui în azil de bătrâni. Cât ne costă, personalul necesar, dotări. Deoarece, pentru a fi acreditat, un cămin de bătrâni trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Lucrurile acestea nu se fac peste noapte. Programul durează 33 de luni, după aceea nimeni nu ne mai spune ce se întâmplă”, a continuat vicepreşedintele CJ Argeş.
La rândul său, şeful Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Adrian Macovei, a explicat că atât amenajarea, cât şi întreţinerea unui centru pentru bătrâni, implică nişte costuri însemnate. „Trebuie să respectăm standardele, pentru a ne putea încadra în acea finanţare a Ministerului Muncii. Nu pot sta decât doi într-un salon, trebuie să existe un număr de metri pătraţi, de metri cubi pentru fiecare persoană asistată, dotări sanitare. În plus, există un raport între numărul de salariaţi şi numărul de beneficiari, de unu la doi. Un centru, chiar unul mai mic, tot costă în jur de un milion de lei pe an, pentru că sunt o serie de cheltuieli obligatorii. Aceşti bani ar trebui asiguraţi dintr-un buget, de undeva. Plus că sunt acele cheltuieli care trebuiesc făcute iniţial, pentru a aduce spaţiile la un standard”, a spus Macovei.
Autorităţile judeţene ar putea să nu mai atace în instanţă desfiinţarea spitalelor
Dacă săptămânile trecute autorităţile din Argeş se declarau decise să apeleze la justiţie pentru a salva spitalele propuse pentru închidere, acum această acţiune a rămas doar ca ultimă opţiune. Totul depinde de concluziile analizelor efectuate de grupul de lucru desemnat de Comisia Medicală a CJ Argeş. „Dacă vom lua hotărârea să înfiinţăm centrele de permanenţă şi vedem sursele de finanţare pentru azilele de bătrâni, având în vedere şi faptul că personalul medical nu trebuie să rămână pe drumuri, vom alege răul cel mai mic. Pentru că, dacă îi vom da în judecată, nu mai putem înfiinţa centrele de permanenţă. Sunt două variante care se analizează. Până la sfârşitul acestei săptămâni, va avea loc o şedinţă extraordinară în care vom hotărî ce facem”, a explicat Florin Tecău. Vicepreşedintele CJ Argeş a ţinut să precizeze că trebuie găsită o soluţie care să fie în favoarea cetăţenilor beneficiari de servicii medicale. „Nu ne permitem să ne gândim că oamenii vor rămâne fără asistenţă medicală. Pentru mine a fost surprinzător că au fost tăiate toate spitalele din mediul rural, fără a se ţine cont de populaţia care a fost arondată fiecărui spital, de starea drumurilor, de mijloacele de transport şi de faptul că majoritatea populaţiei din aceste zone este îmbătrânită, nu se poate deplasa şi nu are resurse financiare pentru a-şi asigura asistenţa medicală. Cred că în timp vor ieşi la suprafaţă foarte multe interese şi scopuri pentru care se face această restructurare”, a mai declarat Florin Tecău.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email