Cele mai importante evenimente ale anului trecut la Curtea de Argeş (I)

Anul 2021 a fost unul de care nu ne amintim deloc cu plăcere, pandemia de Covid fiind cea din cauza căreia viaţa noastră a fost altfel, cu izolare, carantină, afaceri închise sau care au funcţionat în sistem de avarie, cu locuri de muncă dispărute, fără întâlniri cu rude ori prieteni, cu multă boală şi multă moarte.  Chiar dacă la începutul anului vaccinarea a devenit posibilă pentru cei care au dorit asta, pe parcursul anului locuitorii zonei Curtea de Argeş şi-au pierdut interesul, iar coronavirusul a făcut ravagii şi la noi.

Totuşi, lucruri s-au întâmplat în 2021, au avut loc evenimente, s-au făcut investiţii, lucrări, oraşul a fost răscolit şi proiecte noi au fost începute. Vă invităm să citiţi în rândurile de mai jos o retrospectivă a anului trecut, aşa cum a fost el la Curtea de Argeş. Astăzi, lunile ianuarie, februarie şi martie.

IANUARIE – A început vaccinarea şi la Curtea de Argeş

 La începutul lunii ianuarie a început activitatea de vaccinare pentru categoriile de persoane din etapa a II-a, care s-a  derulat concomitent cu vaccinarea categoriilor aflate în prima etapă. La Curtea de Argeş centrul de vaccinare a fost amenajat la Centrul de recreere pentru pensionari. „Avem patru puncte de vaccinare amenajate la Centrul pentru pensionari, plus unul mobil”, spunea Mariana Moise, directorul Direcţiei de Asistenţă Socială, Direcţie care are în administrare Centrul de recreere şi care s-a ocupat şi de amenajarea centrului de vaccinare.

„Vrem pârtie de schi la Molivişu!”

Adrian Popa lansa în ianuarie 2021 o petiţie online intitulată „Vrem pârtie de schi la Molivişu, comuna Arefu, judeţul Argeş”, şi o mulţime de români au semnat-o.

„De câțiva ani de zile guvernul României și consiliul județean Argeș se ‘zbat’ să construiască această pârtie de schi de la Molivişu, comuna Arefu, dar se pare că nu prea reușesc să finalizeze acest proiect, cel mai probabil ‘intenţionat’ , deci în această situație dorim rezolvarea aceste ‘probleme’ create de acest guvern care nu este capabil să finalizeze acest proiect. Acest proiect va dezvolta zona respectivă și, atât pentru locuitorii zonei cât și pentru foarte mulți cetățeni ai acestei țări, acest proiect va avea un impact foarte puternic și va aduce foarte multe locuri de muncă. Copiii noștri se pot bucura de o pârtie de schi locală. Consider că aceste proiecte de fapt se creează din bugetele locale, finanțări, etc, deci noi ca și cetățeni ai acestei ţări care care contribuim la bugetele locale cât și naționale dorim că acest proiect să fie finalizat”, scrie în petiţie.  În ciuda petiţiei şi a promisiunilor făcute, în  proiectul staţiunii nu s-a avansat nici acum.

 FEBRUARIE – Arhitect şef la Primărie

Din luna februarie Biroul de Urbanism din Primăria Curtea de Argeş are un arhitect şef, în persoana Alexandrei Baloşin, originară din Curtea de Argeş, cu o vastă experienţă profesională – a lucrat patru ani în China, în Tunis şi Brazilia.

La prima şedinţă de Consiliu Local la care a fost prezentă a răspuns unor întrebări ale aleşilor locali. Nu s-a lăsat deloc intimidată şi i-a cam pus la punct pe consilierii obişnuiţi să vorbească minute în şir despre urbanism fără să aibă cunoştinşe temeinice în domeniu. Alexandra Baloşin a ţinut un mic curs despre domeniul public şi despre categoriile de folosinţă ale terenurilor. Consilierii locali şi-au exprimat bucuria că municipiul are un arhitect şef, şi că acesta pare a fi un profesionist, dar Alexandra Baloşin nu va putea repara prea multe din lucrurile rele sau ilegale făcute în ultimii ani la Curtea de Argeş din punct de vedere urbanistic.

255 de persoane fizice şi juridice din Curtea de Argeş, expropriate pentru autostradă

În februarie, cele 255 de persoane fizice şi juridice din Curtea de Argeş care au fost expropriate pentru secţiunea 5 a autostrăzii Piteşti – Sibiu, respectiv Piteşti – Curtea de Argeş, au primit înştiinţări referitoare la suprafeţele care vor fi expropriate şi la banii pe care îi vor lua. Sumele pleacă de la 10 lei şi ajung la câteva zeci de mii de lei. Pe listă sunt multe persoane cunoscute în oraş, oameni de afaceri, firme, dar şi cetăţeni care au moştenit terenuri în zona în care se face autostrada.

Sunt persoane care primesc 10 lei pentru un metru de teren iar altele care vor încasa mult mai mult, cele cărora le sunt expropriate casele. Unii sunt mulţumiţi, alţii au acţionat în instanţă Ministerul Transporturilor considerând că sunt prea puţini banii pe care îi primesc pentru proprietăţile lor.

Spre exemplu, o femeie a primit 61.481 lei pentru o casă parter plus mansardă, cu o suprafaţă de 65 de metri pătraţi, iar pentru o altă casă, parter plus un etaj, un alt cetăţean a încasat 68.310 lei, casa având 45 de metri pătraţi.

Şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Curtea de Argeş este expropriată şi primeşte aproape 3000 de lei pentru o suprafaţă din domeniul privat. Asta pentru o suprafaţă, căci UATM Curtea de Argeş are mai multe suprafeţe în domeniul privat care vor fi expropriate  în zona în care se construieşte autostrada.

MARTIE – Viceprimarul Ştefan Dumitrache, suspendat din funcţie

Tot în martie municipiul Curtea de Argeş a rămas fără viceprimar, după ce hotărârea Consiliului Local prin care a fost ales a fost atacată în contencios administrativ de Prefectură. „Au încălcat legea la alegerea viceprimarului, şi a trebuit să facem asta”, ne spunea atunci fostul prefect Emanuel Soare. Prin urmare, viceprimarul a fost suspendat. Deşi iniţial s-a spus că suspendarea ar dura trei luni, procesul s-a încheiat aproape de sfârşitul anului, iar Dumitrache a revenit la Primăria ca viceprimar abia atunci.

Locuitorii municipiului Curtea de Argeş au plătit taxe şi impozite prea mari

Curtea de Conturi a publicat în martie raportul realizat în urma unui audit făcut la Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Curtea de Argeş. Printre concluzii – locuitorii municipiului au plătit taxe şi impozite locale în plus, activitatea de audit din Primărie este slabă pentru că se ocupă o singură persoană de ea, 138 de restaurante şi baruri nu au plătit pentru autorizaţia de funcţionare, etc.

„Nu au fost constituite, înregistrate în contabilitate și raportate prin situațiile financiare întocmite la data de 31.12.2019 provizioane pentru plata unor diferențe de natură salarială aferente unor drepturi salariale câștigate în instanță în sumă de 274.877 lei, precum și provizioane pentru litigii comerciale în valoare de 702.631 lei, având ca obiect pretenții materiale, restituiri de sume, recuperări de prejudicii care nu au fost garantate de o altă persoană juridică/fizică”, este prima constatare a raportului Curţii de Conturi, iar în privinţa auditului intern inspectorii spun că „nu a fost organizată și efectuată activitatea de audit public intern în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

RSS
Follow by Email