Anul 2020 a fost unul de care nu ne amintim deloc cu plăcere, pandemia de Covid fiind cea din cauza căreia viaţa noastră a fost altfel, cu izolare, carantină, afaceri închise sau care au funcţionat în sistem de avarie, cu locuri de muncă dispărute, fără întâlniri cu rude ori prieteni, cu multă boală şi multă moarte. Totuşi, lucuri s-au întâmplat anul trecut la Curtea de Argeş, au avut loc evenimente, cele mai multe neplăcute însă, s-au făcut investiţii, au avut loc alegeri locale şi generale. Vă invităm să citiţi în rândurile de mai jos o retrospectivă a anului trecut, aşa cum a fost el la Curtea de Argeş. Astăzi, lunile ianuarie, februarie şi martie.
IANUARIE – Anul a început cu o coadă la plata taxelor şi impozitelor locale
Şi la Curtea de Argeş cetăţenii s-au înghesuit să plătească taxele şi impozitele locale la început de an, chiar dacă au fost nevoiţi să stea la coadă pentru asta. Cei care plătesc taxele şi impozitele locale până la sfârşitul lunii martie, anul trecut dar şi anul acesta, beneficiază de o reducere de 10% , iar cetăţenii ştiu asta. Chiar dacă până pe 31 martie mai e destul timp, argeşenii sunt extrem de conştiincioşi când vine vorba despre dările locale şi vor să să achite în primele zile din an.
S-a scumpit gunoiul
La început de 2020 s-a scumpit gunoiul. Pentru deșeurile municipale tariful de colectare din poartă în poartă este de 334,45 lei pe tonă, iar taxa de colectare de 299,16 lei pe tonă. Taxa de colectare de la platformă este de 273,95 lei pe tonă, iar tariful de colectare a deșeurilor din construcții – 97,11 lei pe metru cub.
Pentru deșeurile biodegradabile, tariful de colectare din poartă în poartă este de 292,92 lei pe tonă, taxa de 257,63 lei pe tonă, iar de la platformă taxa este de 232,42 lei. Prețurile sunt fără TVA și se aplică atât la oraș cât și în mediul rural.
FEBRUARIE – Primarul declara că s-a decis să plătească munca, nu „plimbatul prin oraş”
Cei 270 de angajaţi ai Primăriei şi ai serviciilor şi institţiilor subordonate au, de la 1 ianuarie 2019, salariile plafonate. Consiliul Local a decis revocareaunei hotărâri din 2017, prin care „salariile de bază aferente funcţionarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului, aparatului permanent al Consiliului Local al Municipiului Curtea de Argeș, precum şi din serviciile publice din subordinea acestora sunt stabilite prin înmulțirea coeficienților cu salariul minim brut pe țară garantat în plată”, şi a aprobat o altă decizie locală conform căreia „salariile de bază ale funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul primăriei şi consiliului local, precum şi din cadrul serviciilor publice şi instituţiilor publice de interes local, cu excepţia aşezămintelor culturale, se stabilesc în sume fixe”.
Primarul Constantin Panţurescu a motivat luarea deciziei prin aceea că de la 1 ianuarie 2020 salariul minim crescuse din nou, ceea ce însemna o creştere a salariilor din administraţia locală, dar şi „cunoscând influenţele asupra structurii bugetului local privind o eventuală majorare a salariilor de bază prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu salariul minim brut pe ţară”. Prin urmare, dacă salariul minim tot creşte, bugetarii primeau şi ei din ce în ce mai mult. „Ne-aţi reproşat, pe bună dreptate, că am majorat sau am dublat salariile din Primărie. M-am hotărât să plătesc munca, nu doar plimbatul prin oraş!”, a spus răspicat primarul, care a adăugat – „Am încercat să cresc salariile otova, am încercat de toate şi nu a mers. Cât o să mai stau eu la Primărie aşa voi proceda. Plătim munca, nu plimbarea!”
Valea Iaşului a pierdut procesul cu municipiul. Graniţele rămân aceleaşi.
Tot în februarie 2019, Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat în procesul dintre comuna Valea Iaşului şi municipiul Curtea de Argeş pe tema graniţelor teritoriale. Instanţa a decis, iar hotărârea este definitivă, că Valea Iaşului nu are dreptul să-şi mărească teritoriul cu partea de nord a municipiului, aşa cum a cerut, adică fix cu platforma industrială.
Prima instanţă a fost Tribunalul Argeş, care a dat câştig de cauză municipiului în procesul în care părţi erau Instituţia Prefectului judeţului Argeş, reclamant, şi Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Valea Iaşului, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Curtea de Argeş şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, pârâţi. După cum aţi aflat din ziarul nostru, UAT Valea Iaşului revendica zona de nord a municipiului, în baza unor acte şi mărturii din anii 1960 – 1980. Dacă sentinţa ar fi fost defavorabilă Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Curtea de Argeş, atunci oraşul ar fi pierdut partea de nord, cea pe care se află cele mai importante firme, cu cea mai mare forţă economică şi cu cei mai mulţi salariaţi.
MARTIE – Caporalul Vasile Dan-Cornel, cetăţean de onoare al municipului
Caporalul Vasile Dan-Cornel, soldat al Batalionului 33 Vânători de Munte „Posada”, a primit în luna martie a anului trecut titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Curtea de Argeş. Tânărul a fost rănit în Afganistan, în timpul unei misiuni de patrulare.
Regele Carol al II-lea şi-a găsit odihna după 66 de ani de la moarte
În seara zilei de 8 martie 2019, clopotele Mănăstirii Argeșului au anunțat începerea ceremoniilor dedicate înmormântării Regelui Carol al II-lea. În capela unde sicriul a fost așezat, un sobor de preoți și diaconi, coordonat de părintele arhimandrit Caliopie Ichim – Consilier Eparhial, a oficiat o slujbă de pomenire, în prezența membrilor Familiei Regale: ASR Principele Radu, ASR Principesa Maria și ASR Principesa Sofia.
Zeci de argeşeni au fost prezenți la acest ceremonial. Militarii Batalionului 33 Vânători de Munte din Curtea de Argeș au purtat pe brațe sicriul acoperit cu stindardul regelui, în fața alaiului aflându-se doi militari care purtau crucea și o coroană albă de flori.
În Catedrala ctitorită de Sfântul Neagoe Basarab, în care-și dorm somnul de veci Regii României, pe un catafalc, a fost așezat sicriul Regelui Carol al II-lea. A doua zi începând cu ora 12.00, a avut loc în vechea Catedral, slujba de înmormântare, după care sicriul a fost depus în Necropola Regală, în stânga intrării, aproape de Regele Mihai I şi Regina Ana. Aici vor fi aduse şi osemintele Reginei Mame-Elena din Elveția și cele ale micuțului prinț Mircea, de la Bran.
Carol al II-lea este singurul Rege al României care a avut până acum locuri de veci în afara bisericii. A locuit în exil, în Portugalia, la Vila Mary e Sol, alături de Elena Lupescu, și a murit în 4 aprilie 1953, înainte să împlinească 60 de ani. A avut parte de funeralii regale, pentru că se înrudea cu regii Portugaliei.
Pe 14 februarie 2003 au fost aduse la Curtea de Argeş Osemintele lui Carol al II-lea şi ale Elenei Lupescu, ultima sa soţie. Dimineaţa devreme preoţii au îngropat sicriul cu rămăşiţele trupeşti ale Duduii, cum era cunoscută Elena, în spatele Palatului Episcopal, într-un cavou. Mai târziu, sicriul lui Carol al doilea era depus în capela în care a stat până în martie 2020.
