Cei care au plecat spre orele prânzului din Curtea de Argeş spre Transfăgărăşan au mers bară la bară până după cabana Valea cu Peşti, iar seara aglomeraţia a fost în sens invers.
Maşini cu numere de înmatriculare din toate judeţele ţării şi altele, cu numere de Spania, Italia, Polonia sau Grecia au mers cu viteza-ntâia sau maxim a doua de la Ivancea până la Valea cu Peşti, ocolind pietonii ca prin oraş. Autoturismele erau parcate chiar şi în tunel, iar poliţiştii, transpiraţi în uniformele lor groase, au fluierat până când au rămas fără suflu. Înghesuiala a transformat barajul Vidraru în alee pietonală, aproape. În ciuda jandarmilor care nu lăsau maşinile să parcheze, încercând să fluidizeze traficul, oameni în pantaloni scurţi şi papuci făceau poze, se sărutau, se plimbau ţinându-se de mână de parcă s-ar fi aflat în parcul Herăstrău, din Bucureşti, şi nu la munte, pe baraj. Orice locşor cu iarbă, aflat la soare sau la umbră, toate poieniţele de pe malurile apei au fost pline la refuz de turişti. Muntele a plutit în fum de grătar, iar gunoaiele au fost pretutindeni. Grămezi uriaşe de cutii de bere, farfurii de plastic, pachete goale de ţigări sau PET-uri au rămas dovadă a trecerii mulţimii ahtiate după un petic de iarbă şi o gură de aer mai răcoros.
Cinci ore de mers pentru două de stat
Au fost şi întâmplări …vesele. „Am mers cred că aproape cinci ore. Am plecat de acasă, din Progresu, pe la nouă jumătate. Am stat la Albeşti, la Oeşti, peste tot lumea era pe stradă ca la balamuc, am stat la Cetate, apoi la Baraj am oprit de-a dreptul. Era un nene cu un ţignal care se tot agita şi nu făcea faţă aglomeraţiei. De la baraj mai sus am mers tot bară la bară. Până la Capra nu am găsit un loc, cât de mic, să stăm. Am oprit iar pe la Valea cu Peşti, că încercau unii să parcheze. Am plecat, iar am stat. Vreo cinci ore, cred. Am oprit, dar îmi trecuse dracu’ tot cheful de grătar. Am zis că nu mă mai duc! La întoarcere am stat iar, la accident la Oeşti, la vaci, la Albeşti, tot am stat”, ne-a povestit Marius Voiculescu peripeţiile sale la munte, iar ca el au fost mulţi. Cu toţii vor uita, însă necazurile acestea până duminica viitoare, când, probabil, Transfăgărăşanul va fi din nou plin.
