Ce să facem noi cu atâţia urşi?

Poate ursuleţii de pluş sunt cele mai drăguţe jucării pentru copii. Poate urşii de la televizor, cărora oamenii le dau mâncare, reuşesc să fie foarte simpatici. Poate mulţi îşi doresc să vadă „live” un urs, aşa… ca fapt divers, pentru că e interesant.
Dar, dragii noştri cititori, este pe bune o aventură să te trezeşti cu o namilă în faţa ochilor? Este un fel de sport extrem? Pentru că pe mine chiar mă îngrijorează pericolul la care suntem supuşi nu numai atunci când mergem la munte. Ne trezim cu ei la grătar, ne trezim cu ei în curtea casei sau pe terenul de sport de la liceu. Bine că mulţi stăm la bloc, că nu era exclus să ne bată în uşa WC-ului din grădină.
Să ţinem cont că urşii aduşi de la Sinaia sunt obişnuiţi să caute locuri cu oameni, să caute oraşele şi zonele turistice. Au fost câţiva românaşi care s-au bucurat să le dea pufuleţi pe geamul de la maşină şi acum ursuleţii noştri simpatici asta fac: caută populaţie şi mâncare bună.
Ajungem să convieţuim cu urşii precum ne descurcăm cu câinii maidanezi. Vor învăţa şi ei să treacă strada numai la zebră şi să îşi marcheze teritoriul pe roata maşinii, la scara blocului.
Să nu uităm că, în ciuda imaginii drăguţe pe care o au, urşii nu mănâncă numai fragi şi miere de albine, urşii sunt – totuşi!!! – animale sălbatice pe care e de preferat să le vedem la grădina zoologică. Acolo unde, consider eu, le e locul celor obişnuiţi cu comunitatea. Nu trebuie să ai studii superioare ca să realizezi că urşii învăţaţi să caute oraşul nu vor mai sta în pădure. De asemenea, nu îţi trebuie dotoratul ca să gândeşti că ori la Sinaia, ori în Argeş, ei vor face acelaşi lucru.
Nu vreau să fiu macarbră, dar este evident că vor avea loc atacuri din ce în ce mai dese ale urşilor asupra oamenilor. Într-o zi ne putem aştepta ca vecinul meu, fratele tău, prietenul lui sau – mai rău – copilul nostru să fie hălpănit de vreun urs. Pe cine strângem de gât atunci? Şi, mai ales, pentru ce s-o mai facem?
Este unul dintre cazurile în care n-ar strica puţin bun simţ, responsabilitate şi un dram de iniţiativă din partea Ocolului Silvic, a primăriilor din zona noastră sau chiar a poliţiei locale. Vă promit eu imagine pe treaba asta. Ce ziceţi, băieţi?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email