Care este averea arhiepiscopală la Curtea de Argeş

Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a revendicat aproape 60 de hectare de teren pe raza municipiului Curtea de Argeş. Terenurile au aparţinut Arhiepiscopiei, conform actelor pe care aceasta le-a prezentat Comisiei de fond funciar din cadrul Primăriei. Comisia, la solicitările Eparhiei Argeşului şi Muscelului, a propus Comisiei Judeţene să acorde acesteia despăgubiri pentru cele 60 hectare revendicate. Ca răspuns la cererea Comisiei locale de Fond Funciar, Comisia Judeţeană a respins propunerea şi a considerat, în baza legii, că poate fi solicitată disponibilizarea terenului public de Comisia Locală a Fondului Funciar. Astfel, Comisia Locală a dispus trecerea din domeniul public al Primăriei în domeniul privat a suprafeţei de 42 hectare din cele aproximativ 60 hectare cerute, urmând ca suprafeţele să fie retrocedate.
De unde s-au dat suprafeţele
De comun acord, Comisia Locală de Fond Funciar şi Arhiepiscopia, au luat toate islazurile la rând, iar din suprafeţele acestora, unde au existat loturi disponibile, s-au constituit 7 hectare atribuite în proprietate Episcopiei, sub numele de zăvoaie. Restul suprafeţelor atribuite Episcopiei Argeşului şi Muscelului sunt terenuri agricole.
Zonele deţinute de Arhiepiscopie
Zonele care au fost deţinute de Arhiepiscopie însumează suprafaţa de 59 hectare, în 12 puncte ale municipiului Curtea Argeş: Marina, 14 hectare; Ceair, 5.5 hectare; Fântâna Episcop Ghenadie, 0.015 hectare; poieni, zăvoi, 0.22 hectare; la sud de strada Voievozi, 9.7 hectare; Vila Enescu – Centru Eparhie, 0.97 hectare; Şcoala de cântăreţi, 0.86 hectare; Şcoala de Meserii, 0.91 hectare; Câmpul Rodovanului, 10 hectare; Seminarul Teologic, 1.72 hectare; Palatul Episcopal, 13.5 hectare; Centru Administrativ, 0.24 hectare.
Punctul Marina, acolo unde Arhiepiscopia avea teren, apare în acte drept Grădina Regimentului o vreme, iar mai târziu, câteva loturi din zona respectivă au trecut în proprietatea altor cetăţeni, pentru ca la 01.01.1990 terenul să fie în perimetrul C.A.P.- ului. Dat fiind faptul că la data de 01.01.1990 se află în perimetru C.A.P-ului, potrivit legii, face posibilă revendicarea terenului de către Arhiepiscopie, ne-au spus specialiştii din Primărie.
Ceair, sau grădina episcopală, este zona cuprinsă între strada Unirii şi pârâul Valea Iaşului, în prezent ocupată de străzi, blocuri, gospodării particulare, terenurile fiind dobândite de proprietari, aflate în atribuire în folosinţă; astfel zona respectivă nu poate fi restituită Arhiepiscopiei, dar Biserica poate fi despăgubită în alt loc.
Ce terenuri avea Biserica în centrul oraşului
„Poienile şi zăvoaiele” din actele de proprietate ale Arhiepiscopiei reprezintă în mare parte parcul din faţa Mănăstirii, cu statuia lui Neagoe Basarab, şi se intindea până la calea ferată de după strada 1 decembrie 1918.
Zona la sud de strada Voievozi cuprindea parcul Fântâna lui Manole şi o parte din spaţiul unde este acum sediul Poliţiei, până în Bulevardul Basarabilor, unde astăzi sunt vile. Vila Enescu, cu terenul aferent care se întindea până în strada Cuza Vodă, a fost vândută de căpitanul. Enescu Consiliului Episcopiei, iar astăzi acolo se află sediul Arhiepiscopiei. Cîmpul Rodovanului este zona în care se află Grupul Şcolar Agricol, constituită din 10 hectare, cumpărate de Eparhie de la Liceul Agricol în 1936.
Pentru stabilirea acestor proprietăţi a fost luat în considerare regulamentul de administrare a averii episcopale din municipiul Curtea de Argeş, iar Arhiepiscopia a pus la dispoziţie toată documentaţia necesară pentru a se delimita zonele menţionate.
(Anca Ungureanu)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email