Bârfa săptămânii – Sediul Arhiepiscopiei, cu acvariu şi manechine de plastic cu fes

În clădirea care adăposteşte Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului se intră foarte greu, unii care ştiu ce şi cum, spun că  mai greu decât în vizită la o puşcărie. Există portar, apoi suni la interfon, apoi mai deschizi câteva uşi ca să te opreşti în faţa unor ferestre pe care scrie Secretariat. Nişte preoţi foarte drăguţi de altfel mută nişte hârtii de colo, colo, căci altceva nu pot să facă. Il capo di tutti capi e acelaşi părinte Caliopie, dacă aţi uitat cumva de el, care, mai nou din Transporterul său, de fapt al Arhiepiscopiei, supraveghează tot ce mişcă pe şantiere, în cutiile milei şi prin parohii.

Interiorul Centrului Eparhial, sala de aşteptare, hol, atrium sau cum i-or zice popii, e atent decorat, cu tablourile episcopilor, arhiepiscopilor şi altor sfinţi pe pereţi, cu manechine de plastic îmbrăcate în costume populare şi cu fes pe cap, iar într-un colţ, fără nicio legătură cu celelalte obiecte, care nici ele, toate, nu ar avea ce căuta acolo, deci kitsch-ul perfect, este un acvariu în care înoată alene peşti mari, portocalii.

Biserica este instituţia cu cea mai mare priză la cetăţeni, şi este cu atât mai straniu baricadarea sfinţiilor lor în acest mod. Iar multitudinea de tablouri, fesuri, peşti, flori pictate stângaci, mese sculptate şi bănci grosolane de lemn din atrium, hol, antreu, sală de aşteptare, care decorează încăperea despre care v-am povestit mai sus, sunt menite să impresioneze toate credincioasele şi credincioşii care reuşesc să intre.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email