Autostrada Piteşti Sibiu ar putea ocoli Curtea de Argeş?!

După cum aţi aflat din ziarul nostru, pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a apărut anunţul referitor la contractul pentru „Revizuire/ Actualizare Studiu de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu-Piteşti”, contract scos la licitaţie de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, CNADNR. Valoarea estimată, fără TVA, a contractului, este cuprinsă între 43,422,722 şi 51,316,853 de lei, iar criteriul de atribuire este preţul cel mai scăzut. Licitaţia va avea loc pe 27 iulie.
Ministrul Dan Şova, prezent la Curtea de Argeş în campania electorală, a spus că studiul de fezabilitate făcut în 2008 pentru această porţiune a Coridorului IV pan European „a fost făcut prost” şi de aceea „a fost respins de UE”. „Suntem singurii care au mişcat ceva pe acest tronson”, a spus Şova, iar la câteva zile după declaraţia sa a apărut pe SEAP anunţul licitaţiei menţionate. Şi totuşi, Dan Şova nu a spus un lucru – autostrada ar putea ocoli Curtea de Argeş şi s-ar putea apropia de Râmnicu Vâlcea.
Vă prezentăm mai jos cele mai importante prevederi ale caietului de sarcini al licitaţiei menţionate pentru porţiunea care ne interesează în mod deosebit.
„Obiectivele specifice ale acestui contract sunt acelea de a reduce timpul de călătorie între orașele Sibiu și Pitești și de îmbunătățire a condițiilor privind siguranța traficului, gestionând în același timp impactul asupra mediului”, sunt premisele de la care se pleacă.
„Finalizarea construcției autostrăzii Sibiu – Pitești va conduce la o întregire a coridorului de transport pan European. Natura complexă a acestui proiect este confirmată de către numărul lucrărilor de artă ce au fost identificate în cadrul Studiului de Fezabilitate întocmit în anul 2008. Ca și informații generale au fost identificate următoarele lucrări de artă: 82 de poduri și pasaje cu lungimea mai mare de 100 m; 28 de poduri și pasaje cu lungimea mai mică de 100 m; 7 tunele (cel mai lung tunel L= 1700m), 99 podețe.
În plus, proiectul include opt noduri rutiere precum și o lungime semnificativă de drumuri de access la rețeua locală de transport. (…) Lungimea proiectului este de aproximativ 120 km iar traseul odată finalizat completează secțiunea lipsă a Axei prioritare 7 de drumuri din România”, potrivit caietului de sarcini.
Trebuie făcut un „studiu privind variantele de traseu existent”
Asta este din studiul vechi, căci cel nou va trebui să verifice informaţiile şi să caute soluţii noi. „Studiul privind variantele de traseu, pregătit ca parte a Studiului de Fezabilitate existent, a fost în principal fundamentat în baza a două studii de pre-fezabilitate, elaborate pentru sectorul Pitești – Curtea de Argeș – Cornetu în anul 1994 și Cornetu – Sibiu din 1997. Aceste studii au fost preluate și dezvoltate în cadrul Studiului de Fezabilitate existent finalizat în anul 2008. Studiul existent al variantelor de traseu prezentat ca parte a Studiului de Fezabilitate din anul 2008, nu include:
– Studierea posibilității îmbunătățirii legăturilor cu Râmnicu Vâlcea
– Legătura între varianta de ocolire recent construită a orașului Sibiu și traseul autostrăzii propuse Sibiu – Pitești”.
Două variante pentru întreg traseul
„Etapa de studiu a variantelor de traseu va trebui concentrată pe cel puțin două alternative de traseu pentru întregul traseu al autostrăzii Sibiu-Pitești, pentru a identifica opțiunea cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic.
Investigarea detaliată a diferitelor variante de traseu (coridoare) pentru viitoarea autostradă Sibiu – Pitești a fost realizată în cadrul Studiului de Fezabilitate existent. Se știe că topografia existentă reprezintă o constrângere importantă de-a lungul traseului studiat, aspect care a determinat în mare masură selecția coridorului preferat”, se arată în caietul de sarcini menţionat.
„Studiul variantelor de traseu ce va fi actualizat necesită o justificare suplimentară pentru selectarea sau respingerea diferitelor alternative și va trebui să includă, fără a se limita, la următoarele: o listă cuprinzătoare și clară a constrângerilor (teren, geologie, mediu inclusiv situri Natura 2000, habitate, arheologie, infrastructură, utilităţi publice sau alte construcţii existente, impact socio-economic, schimbări climatice, siguranța inclusiv operare și întreținere. (…)”, potrivit documentului menţionat

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email