Furtunile care s-au abătut asupra oraşului nostru în ultima perioadă au demonstrat, din nou, că la noi e posibil orice. Fireşte, nu e vina nimănui că a plouat torenţial şi că a bătut vântul tare. Totuşi, vina este a autorităţilor că acoperişurile au fost făcute fără autorizaţii, că garajele s-au înmulţit pe unde nici nu te gândeşti, că, din nou, canalizarea pluvială s-a dovedit ineficientă şi aş putea continua.
Dacă e vară, mai şi plouă tare şi mai sunt şi furtuni. Nu trebuie însă ca un întreg oraş să fie răvăşit de o banală furtună de vară. La Curtea de Argeş 14 maşini au fost avariate mai ales de bucăţi de acoperiş care au căzut de pe bloc. Asta e problema. Acele acoperişuri, făcute cu ani în urmă, cele mai multe fără autorizaţii, au mai făcut probleme. În 2005, când la Curtea de Argeş a fost inundaţia aceea teribilă de care sunt sigură că vă amintiţi, au căzut, de asemenea, bucăţi de azbociment de pe blocuri şi au stricat mai multe maşini. Discuţia referitoare la legalitatea acoperişurilor a fost deschisă chiar de edilii care au promis că vor face şi vor drege astfel încât astfel de lucruri să nu se mai petreacă. Nu au mai fost furtuni puternice o vreme, promisiunea verificării acoperişurilor a fost uitată, la fel ca multe altele. Dacă atunci cineva, vreun primar, viceprimar, consilier local, ar fi avut o iniţiativă, acum nu am mai fi avut noi problemele astea. Oricum azbocimentul nu mai e folosit de multă vreme în lumea civilizată din cauza nocivităţii, şi atunci era un moment bun ca cetăţenii să-şi acopere blocurile legal cu materiale potrivite şi cu sprijin de la Primărie. Nu se făcea gaură în cer dacă municipalitatea aloca ceva bani pentru acest lucru. O sursă de finanţare ar fi putut să fie cele peste 5 miliarde de lei vechi pe care Serviciul de Gospodărire le-a dat în plus la motorină anul trecut şi anul acesta, după cum aţi aflat în exclusivitate din ziarul nostru. Apoi, la câţi bani au fost cheltuiţi pentru unele lucruri mai mult sau mai puţin utile la Curtea de Argeş, suportarea de către administraţia locală măcar a unei părţi din costul acoperirii blocurilor nu era cine ştie ce. Să ne gândim doar la cele 150 de milioane pe care municipalitatea le-a dat pe ceasul de pe Primărie, care ceas ar putea fi doborât de acoperişul blocului de vis-a-vis la următoarea furtună puternică.
Mai e şi problema garajelor. La un moment dat un consilier local a cerut să se realizeze o situaţia a garajelor construite pe domeniul public fără autorizaţii, şi a celor construite legal, urmând ca primele să fie demolate. Aţi auzit dumneavoastră că a fost demolat ceva construit ilegal la Curtea de Argeş?! Nici eu. Nici măcar situaţia solicitată nu a fost făcută pentru că ori unele dintre garajele aflate în culpă sunt ale „cuiva”, persoană importantă, ori funcţionarilor care trebuia să numere construcţiile le-a fost lene sau nu au primit sarcină de serviciu în sensul acesta.
Despre canalizarea pluvială vorbim şi scriem zadarnic de ani de zile. Se vaită edilii că e scumpă o canalizare pluvială potrivită dezvoltării – numai ca număr de locuitori! – a oraşului, şi de aceea nimeni nu are curajul, sau interesul, să înceapă odată să facă nişte calcule, să vadă efectiv cât ar costa, în câţi ani ar putea fi amenajată, etc.
Administraţia locală a mai picat un test. Când e vară, e cald şi sunt furtuni, nu e bine, pentru că pică acoperişurile improvizate peste garaje, străzile se umplu de apă iar copacii „netoaletaţi” de dl. Ghiţă, de la Serviciul Public, se rup ca surcelele şi cad tot pe stradă. Când e iarnă, e nasol că ninge iar zăpada ne ia pe nepregătite în decembrie. Toamna sau primăvară plouă mult şi se înfundă canalizările, apar alte gropi în asfaltul proaspăt cârpit, străzile care nu sunt în centru sunt uliţe pline de noroi, iar apa e murdară la robinet. Când e de trăit la Curtea de Argeş, vă întreb?!
