Pe 26 octombrie 2007, Nicolae Dobrin a urcat la cer pentru a-i vrăji şi pe îngeri cu driblingurile sale. De atunci, fotbalul este mult mai sărac, iar casa familei sale, din comuna Miceşti, este goală.
Aproape doi ani fără Nicolae Dobrin. Dacă ar fi trăit, astăzi, „Prinţul din Trivale” ar fi împlinit 62 de ani. A venit pe lume într-o zi de 26 august, şi tot pe 26, octombrie, o boală cruntă l-a răpit dintre noi. După ce a hipnotizat o lume întreagă cu driblingurile sale, Gâscanul a urcat la cer şi îşi duce somnul de veci la cimitirul „Sf. Gheorghe” din imediata vecinătatea a stadionului care îi poartă numele, într-un loc ales special de Dumnezeu. Cavoul său este aşezat la marginea aleii principale, de unde poate fi văzut de toată lumea, sub salcia pe care şi-a dorit-o toată viaţa. „Tot timpul a vrut să avem în curte o salcie, sub care să stea la umbră. Acum a găsit-o”, spune cu lacrimi în ochi Gica Dobrin, cea care i-a fost alături până în ultima clipă. „Gicu nu a crezut niciun moment că va muri. Înainte să-şi dea sufletul, m-a chemat la el în salon, şi mi-a sărutat mâna. A fost ultimul gest pe care l-a făcut faţă de mine pe lumea asta”, îşi amintea ieri, în timp ce îi curăţa cu sfinţenie cavoul, Gica Dobrin.
Ultimul cadou: o pereche de ghete cu care a fost înmormântat
Iubit de toată lumea, Nicolae Dobrin avea casa plină la zi aniversară. Prima care îi ura „La mulţi ani!” era întotdeauna soţia sa, alături de care a trăit 41 de ani, o lună şi două zile. „ Când era ziua noastră, ne făceam surprize reciproc. De obicei, Gicu îmi făcea cadouri mai mari. Eu îi ofeream suprize mai mici, de care însă se bucura ca un copil”, povesteşte Gica Dobrin. Ultimul cadou pe care Nicoale Dobrin l-a primit din partea soţiei a fost o pereche de ghete de iarnă din piele. Era pe patul spitalului atunci, în ultimele momente ale vieţii. „Când era internat la spital, într-o zi a venit în vitiză la el Ionel Stoica de la TVR, iar Gicu nu îşi mai lua ochii de la ghetele pe care acesta le avea în picioare. Am simţit că-i plac şi a doua zi i-am cumpărat o pereche asemănătoare. I le-am dat de ziua sa, dar din păcate nu a apucat să le poarte. L-am îngropat cu ele”, completează Gica Dobrin. De când a murit soţul său, Gica Dobrin merge zi de zi la cimitir, împreună cu fiul ei, Dan, şi îngrijeşte cu sfinţenie cavoul unde îşi duce somnul de veci fotbalistul nepereche. „Asta este casa lui. I-o umplu cu flori. Asta e tot ce pot să mai fac!”, izbucneşte din nou în lacrimi soţia fostului mare fotbalist, crescut pe malul Argeşului.
A plâns când l-a pierdut pe „Body”
În viaţa sa, Nicolae Dobrin a fost foarte ataşat de câini şi chiar a plâns când a murit „Body”, boxerul pe care i l-a făcut cadou soţiei sale, în urmă cu 15 ani. „ La Body ţinea mai mult ca la orice. Îl lua cu el peste tot unde mergea. Era singurul care avea voie să facă mizerie în maşină. Nici nepoatei sale nu îi permitea să lase ceva arucat prin maşină. Când Body a murit, îmi aduc aminte că Gicu a plâns după el zile întregi”, spune Gica Dobrin. Acum, curtea casei familiei Dobrin, din comuna Miceşti, este plină de câini, însă totul este pustiu în jur fără „Prinţul din Trivale”. „Casa este goală fără Gicu. Aşa a vrut Dumnezeu, să mi-l ia. Pentru mine, Gicu nu a murit. Îl simt alături de mine atunci când îmi este greu. Mă consolez cu gândul că undeva, cândva, ne vom reîntâlni”, conchide Gica Dobrin.
