Astăzi, creştin ortodocşii o pomenesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, care este cea mai cunoscută dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află în ţara noastră.
Moaştele Cuvioasei Parascheva au străbătut cale lungă până să se stabilească la Iaşi, fiind mereu mutate din loc în loc, din biserică în biserică săvârşind peste tot vindecări miraculoase. În anul 1641 Sfintele relicve au fost depuse în biserica Trei Ierarhi, unde au fost puse în pericol de un incendiu provocat de o lumânare uitată aprinsă. Totul a ars, dar trupul sfânt a rămas neatins. După ridicarea Mitropoliei, moaştele au fost mutate acolo, loc în care se află şi astăzi. Astfel, în fiecare an, pe 14 octombrie Iaşiul devine loc de mare pelerinaj la moaştele Sfintei Parascheva, care sunt adăpostite în catedrala mitropolitană. Oamenii cunosc chiar şi câteva obiceiuri legate de această zi, în care este pomenită Cuvioasa Parascheva:
n nu se lucrează în această zi, fiind primejdie de boli;
n nu se coase, fiind rău de trăsnet, de grindină;
n oamenii care locuiesc la ţară mănâncă lipii din grâu nou, beau must şi vin proaspăt care încă fierbe
n cum este ziua, frumoasă sau mohorâtă, aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an;
n dacă toamna nu plouă până la Cuvioasa Parascheva, atunci se pune iarna curând;
n ciobanii, dimineaţa, caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămadă, iarna va fi grea, iar dacă stau împrăştiate, va fi uşoară;
n la masă nu sunt îngăduite tacâmuri ascuţite, iar pâinea se va rupe cu mâna.
