Astăzi este Ziua Imnului NaȚional

Noi, românii, suntem foarte bogați în sărbători naționale. Faptul se explică, în principal, prin aceea că am fost și suntem deosebit de bogați în momente și evenimente istorice de referință care ne-au jalonat istoria mai îndepărtată sau mai apropiată. Aproape că nu este lună de peste an în care să nu ne bucurăm de existența unor astfel de sărbători de interes național. Amintim, în acest sens, doar ca exemplificare, următoarele sărbători: Ziua Națională a României ( 1 Decembrie ), Ziua Unirii Principatelor ( 24 ianuarie ), Ziua Proclamării Independenței de stat a României, a Victoriei împotriva fascismului și a Europei ( 9 mai ), Ziua Drapelului Național ( 26 iunie ), Ziua Armatei României ( 25 octombrie ).
De câțiva ani, o nouă zi, încărcată de adânci semnificații, avea să fie declarată în România ca sărbătoare națională. Este vorba de Ziua de 29 iulie, care, conform prevederilor unei legi speciale ( nr. 99, din 26 mai 1998 ), a fost proclamată ca Zi a Imnului Național.
În legea sus menționată, se stipulează: „Se proclamă ziua de 29 iulie, Ziua Imnului Național – Deșteată-te, române”.
De ce s-a ales acea zi de 29 iulie și nu alta, de peste an, ca Zi a Imnului Național? Pentru că are o semnificație istorică și de suflet cu totul deosebită! și anume în anul revoluționar 1848, în acea zi de 29 iulie, în Parcul Zăvoi, din orașul Râmnicu Vâlcea, s-a cântat de către revoluționarii pașoptiști și de către mulțimea de oameni de rând, cu glasuri cristaline, dulci și frumoase, versurile din poezia manifest scrisă de Andrei Mureșeanu ( 1816 – 1863 ) și pusă pe note muzicale de Anton Pan ( 1790 – 1854 ).
Referindu-se la versurile pline de conținut, calde, curate și înflăcărate ale acelei poezii ce aveau să devină, ulterior, Îmnul Național al României, ilustrul nostru om de cultură și patriot Ovid Densusianu avea să spună, într-una  din scrierile sale, că în cuprinsul lor se reunesc, într-un cadru restrâns, „tot ce a existat mare, în bine și rău”, în viața românilor, a toate credințele și aspirațiile, plângerile sorții, ca și răsunetele de eroism, blestemul tiraniei, ca și îndumnezeirea libertății”!
Fiind o creație literară și muzicală cu adânc răsunet și reverberații în conștiința neamului românilor de pretutindeni, „Deșteaptă-te române” s-a dovedit a fi la început un cântec al fraternității și unității tuturor românilor, o chemare înflăcărată la luptă pentru neam și Țară, pentru trezirea sentimentelor curat patriotice, pentru cultivarea mândriei și demnității naționale etc., devenind apoi autenticul și înflăcăratul Imn Național al României. În mod concret, „Deșteaptă-te române” a fost adoptat ca Imn Național, după evenimentele revoluționare din Decembrie 1989 și anume în anul 1990 printr-o lege specială. (…)
Când este obligatorie intonarea Imnului Naţional
Potrivit prevederilor Legii nr. 75, din 16 iulie 1994 privind Abordarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile statului, și a celor cuprinse ulterior într-un act normativ emis în anul 2001, referitor la „Normele abordării drapelului național, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema Țării, imnul național „Deșteaptă-te române” se face doar în limba română și se intonează obligatoriu în următoarele împrejurări și ocazii:
a) la festivitățile și ceremonialele oficiale naționale, cu ocazia zilei imnului național, precum și la ceremonialele oficiale cu caracter internațional;
b) la deschiderea și închiderea emisiunilor posturilor naționale de radio-difuziune și televiziune, în înterpretare vocală;
c) cu prilejul vizitelor în România de șefii de stat și guvern;
d) în cadrul ceremonialelor militare;
e) pe stadioane și alte baze sportive cu ocazia desfășurării competițiilor sportive oficiale și internaționale în care este reprezentată România;
f) la deschiderea fiecărei sesiuni a camerelor Parlamentului;
g) la începutul programului zilnic în școlile gimnaziale de stat și particulare ( imnul național poate fi intonat și la alte manifestări organizate în unități de învățământ sau în alte instituții de cultură, la decizia unor oficialități).
De ziua Imnului național sărbătorită an de an pe data de 29 iulie, ca și în toate împrejurările în care auzim intonarea imnului, se cuvine ca toți românii, din țară și de oriunde, să fim mândri de acest imn, să-l cinstim și să-l onorăm cu suflete curate, pentru că el reprezintă, alături de Drapelul Tricolor și de Stema Țării, simbolul existenței României independente, suverane, în plină afirmare. Militarii țării să ia poziția de drepți, copiii, oamenii tineri sau maturi să adopte o poziție decentă. Așa se cuvine  și se impune să ne cinstim și să ne respectăm Imnul Național.
Gl.Bg. ( rtg.) Florian TUCĂ
Col. ( rtg.) Laurențiu DOMNIȘORU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email