Artist premiat, membru al unor importante asociaţii internaţionale ale artiştilor fotografi, cu expoziţii în saloane din toată lumea, Ducu Gheorghiescu pleacă în Insulele Faroe

“Irelevante datele privind numele câinilor pe care-aş vrea să îi am, irelevant dacă îmi plac blondele sau grasele. De asemenea, nu contează dacă mănânc gras sau beau fermentat. Şi cred că nici date de naştere, zodii, mărimi la pantof şi chilot n-au cum să fie de real interes. Dac-ar fi după mine, orice formă de autoprezentare, chiar şi cea strict enumerativă, e penibilă şi cerşetoare de confirmare, că doar de-aia nu evoluează omenirea, că mulţi gigei n-au primit confirmarea socială la timp”. Aşa se prezintă Ducu Gheorghiescu pe blogul său, www.photoducu.ro. De fapt, Ducu din Curtea de Argeş este un artist extrem de relevant, oricât de irelevante i se par datele despre persoana sa. Sunt puţini argeşenii care nu îl cunosc, căci fotografiile sale l-au făcut cunoscut peste tot, din Scoţia până în America. Este membru PSA (Photographic Society of America), membru AAFR (Asociaţia Artiştilor Fotografi din România), şi Art. AAFR, o distincţie pe care o obţin fotografii cu un număr de fotografii acceptate la saloane.

„Cred că dacă cineva a avut vreodată un minim orgasm vizual la vreun cadru fotografiat de mine, e ok, mă duc în rai. Am făcut un pic de bine”, mărturiseşte Ducu pe blogul său. După expediţia „Going Celtic”, desfăşurată în perioada mai – iunie 2007 în insulele Hebride, Scoţia, şi „Ice Lava” din Islanda, în 2010, Ducu porneşte din nou la drum. Pe 5 martie, hoinarul Ducu Gheorghiescu pleacă spre Insulele Faroe.

Am stat de vorbă cu Ducu despre fotografie, viaţă şi Curtea de Argeş, iar răspunsurile sale au fost aidoma lui – sincere, uneori brutale, alteori sarcastice, dar extrem de interesante şi inteligente.

„Fie pâinea cât de rea, drumuri mai proaste ca-n Argeș, ba!”

#De ce ai ales Insulele Faroe? Când pleci, cât vei sta, ce vei face? Cu ce vei pleca, cu cine? Cum te pregăteşti, fizic şi psihic? Ce aştepţi de la această plecare, cum crezi că va fi întoarcerea? Cum crezi că te va schimba?

Insulele Hebride în 2007, Islanda în 2010. La jumătatea distanței dintre ele, geografic vorbind, se găsesc Insulele Faroe. Adăugând faptul că în 20 martie 2015 va avea loc o eclipsă totală de soare vizibilă doar de-acolo, iar următoarea vizibilă din emisfera nordică va fi de-abia în 2026, rezultă Insulele Faroe 2015. 

Perioada este de aproximativ o lună, sfârșit de martie – început de aprilie, participă o parte din echipă photoducu.ro. Ca de-obicei, evităm avioanele, mergem mult pe jos, cărăm trepied, aparate foto, saci de dormit și dormim la cort. Pregătirea e permanentă, nu o facem special pentru o destinație anume. Și cel mai bun preparator fizic al nostru este Făgărașul, în special în lunile de iarnă.

Nu mă aștept la mari schimbări în ceea ce mă privește, cel mult să-mi crească rezistenţa la vânturile Atlanticului de nord. Iar întoarcerea va fi ca de-obicei, colorată în limbaj, pentru că, fie pâinea cât de rea, drumuri mai proaste ca-n Argeș, ba.

Legat de Insulele Faroe, o să fie multe, mult mai multe de spus și de arătat când ne vom întoarce.

  #Ce ai mai făcut în ultimii ani?

Cam ce-am făcut și înaintea lor. Munte, fotografie. Mai puține expoziții decât mi-aș fi dorit. Și am făcut pace cu mine.

„Curtea de Argeş e doar un loc, nicidecum un oraș

#Cât de mare e pasiunea ta pentru fotografie, crezi că poate fi cuantificată? Aparatul foto e prelungirea ochiului tău sau e, uneori, chiar ochiul tău care vede mult mai departe.

Încă nu știu dacă e pasiune de sine stătătoare sau doar o prelungire a dragostei de munte și natură. Dacă e pasiune, e destul de mare. Iar aparatul foto e doar un instrument, constat că și-atunci când nu îl am la ochi privesc „încadrat”, separ din câmpul vizual doar ceea ce mi se pare relevant.

#Cum ţi se pare locul (oraşul) în care trăieşti?

Ăsta e subiect de carte pentru mine. Dar încerc să rezum într-un cuvânt: dezamăgitor. Da, e doar un loc, nicidecum un oraș. Ca să nu mai vorbim de glumele cu „oraş regal” sau „capitala turismului românesc”. Serios? Cei care se agită cu pompoşeniile astea s-au uitat sincer și realist în jur? Mă-ndoiesc.

#Ce ai schimba la el, ce ai păstra.

Ce aș schimba? Vai, dar când toate merg atât de bine, când orașul strălucește, când ordinea și curățenia se-ntâlnesc la tot pasul, când liniștea și bunacuviinţă predomină, când drumurile sunt atât de netede și clădirile atât de frumoase, când monumentele sunt atât de bine integrate în peisajul mirific al acestui orășel istoric și de munte…. ce-ar mai fi de schimbat? Evident, TOT.

#Te-ai implica vreodată în politică? Dacă da, în ce condiţii?

Niciodată, în absolut nicio condiție. Politica e forma cea mai de jos a tuturor defectelor umane, josnicia supremă, fariseismul extrem. Nu sunt atât de prost să cred că cineva nu mai poate de grija mea și a altora doar pentru că poartă costum și folosește vorbe meşteşugite.

„Politicienii locali stau de 25 de ani”

#Ce crezi despre politicieni în general, şi despre cei de pe plan local, în special. Asta dacă crezi că există politicieni locali…

Politicienii locali sunt niște oameni extraordinari, sinceri și curați la suflet. Și extrem de preocupați de binele nostru, al tuturor. Tocmai de aceea, stau și se frământă (în interiorul lor) cum să facă să ne fie nouă cât mai bine. Și asta tot fac de 25 de ani. Stau. 

#Cum te vezi peste 20 de ani şi cum vezi Curtea de Argeş peste 20 de ani.

 

Păi sper să se termine cu încălzirea globală și să vina glaciațiunea, să fie mai răcoare și atmosferă cam ca în zonele nordice, unde ne place nouă. Și din Curtea de Argeș să fie mulți la răcoare, poate așa mai are și orășelul asta vreo șansă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email