Mănăstirea Curtea de Argeș a fost construită între 1515-1517 de Neagoe Basarab. Ansamblul cuprinde catedrala episcopală, inclusă în Lista monumentelor istorice din România, transformată în necropolă pentru familia regală a României. Dacă în 1857 complexul monastic era păstrat în întregime, două incendii din 1866 și 1867 au distrus clădirile seminarului, respectiv locuințele, paraclisul și turnul de intrare. La inițiativa lui Carol I, biserica a fost restaurată începând cu 1875 de către arhitectul francez Lecomte du Noüy, ceea ce a dus la înlocuirea frescei originale cu o pictură nouă și la alte modificări radicale ale structurii interioare. În anul 1886 s-a terminat restaurarea bisericii și a început construirea palatului regal din latura de est a complexului, care va fi mai târziu transformat în palat episcopal, potrivit wikipedia.ro.
Deşi este cosiderată una dintre cele mai frumoase mănăstiri ordodoxe din ţară, Mănăstirea Curtea de Argeş nu face parte din patrimoniul universal, dar arhimandritul Calopie Ichim spune că Arhiepiscopia va face demersurile necesare înscrierii Mănăstirii în patrimoniul UNESCO.
Sunt câteva criterii pe care UNESCO le cere pentru ca un obiectiv să fie inclus în patrimoniu.
Printre ele – obiectivul reprezintă o capodoperă a creativității/geniului uman; obiectivul prezintă o mărturie unică a tradițiilor culturale a civilizației umane; obiectivul este o clădire deosebită din punct de vedere arhitectural ori tehnic.
Din 1991, Mănăstirea Argeșului este inclusă în opisul Listei Indicativ a României. Acesta este un prim pas procedural pentru clasarea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
