Alex Găvan – două noi tentative de a urca vârfuri de peste opt mii de metri fără oxigen și fără șerpași în 2014: Everest și Dhaulagiri

Alpinistul Alex Găvan, originar din Curtea de Argeş, unul dintre performerii de top ai României la altitudine extremă, a avut în această primăvară două tentative de a urca două vârfuri de peste 8000 de metri fără oxigen și fără sprijinul Șerpașilor: prima ascensiune românească fără oxigen suplimentar și fără Șerpași a Everestului-8850m și Dhaulagiri-8167m.
Expediția pe Everest a lui Alex Găvan a avut loc în aprilie 2014, aceasta fiind a doua sa încercare de a urca acest munte fără oxigen și fără sprijinul Șerpașilor, după cea din 2009.  Alpinistul a ajuns în Tabăra de Bază de pe Everest (5360m) pe data de 15 aprilie și a intrat în programul de aclimatizare. Pe data de 18 aprilie 2014, în jurul orei 6 dimineața, o avalanșă s-a produs la altitudinea de 5800 m, între Tabăra de Bază și Tabăra 1, într-o zonă periculoasă, denumită căderea de gheață Kumbu, omorând 16 ghizi Șerpa, în ceea ce este considerată a fi cea mai mare tragedie din istoria muntelui. La momentul producerii avalanșei, Alex Găvan nu se afla pe Everest, fiind într-o ascensiune de aclimatizare pe un alt munte din zonă.
Tragedia din 18 aprilie a dus în Tabăra de Bază  nu doar la o atmosferă încărcată de durere pentru pierderea Șerpașilor, ci și la o situație conflictuală, de natură politică și la o anumită nesiguranță. În acest context, Alex Găvan a decis retragerea de pe Everest. În același timp, expedițiile de pe partea sudică a muntelui au fost anulate.
„Munții nu se urcă doar cu pioleți și cu colțari, ci mai ales cu smerenie”
„Chiar dacă fac parte dintre puținii alpiniști care urcă pe vârfuri de peste 8000 de metri fără oxigen suplimentar și fără sprijinul Șerpașilor, respect ghizii locali pentru munca periculoasă pe care o depun pe acest munte, pentru a asigura un trai familiilor lor. Am participat la ceremonialul organizat în memoria lor și la diverse discuții care au urmat acestei tragedii. Consider că un optmiar nu se urcă cu orice preț, ci cu respect pentru munte și pentru oamenii locului. Am simțit că în acel moment muntele trebuia lăsat să se liniștească și odată cu el și oamenii. Comercializarea Everestului a făcut ca, într-un fel, să fie doar o chestiune de timp până când o astfel de tragedie să se întâmple. Simt că acest munte s-a înfuriat foarte tare de această dată, și nu fără motiv. Repet mereu că munții nu se urcă doar cu pioleți și cu colțari, ceea se putem avea cu toții, ci mai ales cu smerenie”, a explicat Alex Găvan decizia luată.
Expediția anterioară pe Everest a lui Alex Găvan a fost în 2009, aceasta fiind prima tentativă românească de a escalada cel mai înalt munte din lume fără oxigen și fără sprijinul șerpașilor. La momentul respectiv, Alex a decis să renunțe la urcarea vârfului tocmai din cauza condițiilor extrem de periculoase din zona căderii de gheață Kumbu, aceeasi porțiune în care a avut loc tragedia de anul acesta. Într-o declarație din 1 mai 2009, care acum este mai actuală ca oricând, Alex Găvan spunea „experiența și instinctul îmi spun să amân, pentru moment, ascensiunea.  Iar eu am învătat să prețuiesc lucrurile dobândite în urma experienței și să imi ascult instinctul. Muntele ramâne munte, iar suveranitatea lui, absolută”.
Înainte de a coborî de pe Everest, Alex Găvan și-a pregătit, cu toate provocările logistice ce decurg din a organiza din mers o nouă expediție, ascensiunea pe un alt optmiar – Dhaulaguiri (8167m), cunoscut și sub denumirea de „Muntele furtunilor”, avându-l ca partener pe Victor Rimac.
Alpinistul a ajuns în Tabăra de Bază de pe Dhaulagiri pe data de 4 mai și si-a continuat procesul de aclimatizare început în zona Everest urcând în Tabăra 1 în ziua de 8 mai. Pe 9 mai, Alex Găvan a ajuns în Tabăra 2 (6400 de metri). Pe fondul agravării condițiilor meteorologice (viscol puternic, căderi masive de zăpadă, risc crescut de avalanșă), desi prognozele meteo ale tuturor echipelor anuntau mai multe zile de vreme bună, cât și al unor probleme de sănătate ce adeseori pot apărea la asemenea altitudini, alpinistul a oprit ascensiunea, pentru a evita expunerea la un risc ce nu mai putea fi gestionat.
„Nu îmi privesc ascensiunile prin prisma competiției cu muntele”
„Întotdeauna prioritatea mea este să mă întorc viu și întreg acasă, din fiecare expediție în care merg. Nu îmi privesc ascensiunile prin prisma competiției cu muntele. Ideea de a cuceri muntele este incompatibilă cu filosofia mea de viață. Fiecare tentativă de a urca un optmiar este un prilej de a învăța și de a mă îmbogăți sufletește. Fiecare ascensiune este unică și presupune o abordare extrem de contextuală. Mă voi reîntoarce pe cele două vârfuri”, a declarat alpinistul.
În ultima sa expediție himalayană, pe 30 aprilie 2013, Alex Găvan a realizat, fără a folosi oxigen suplimentar și ajutor din partea șerpașilor, prima ascensiune românească a vârfului Shisha Pangma – 8027m.
Despre Alex Găvan
Un promotor al urcării celor mai înalte vârfuri din lume „prin mijloace corecte”, Alex a escaladat până acum cinci vârfuri de peste 8000 de metri din Himalaya, fără să utilizeze oxigen suplimentar și fără să apeleze la sprijinul șerpașilor. Alex Găvan a escaladat trei dintre cele cinci vârfuri în premieră pentru România:  Shisha Pagma (8027 m) – în 2013, când a reușit să supraviețuiască miraculos aproape 48 de ore în așa-numita  ”zonă a morții” (la peste 7000 m), Makalu – (8463m) – în 2008, Gasherbrum 1 (8068m) – în 2007
Pe vârfurile Manaslu (8156m) – în 2011 și Cho Oyu (8201m) – în 2006, Alex a realizat cea de-a doua ascensiune românească.
A fost și a rămas până în acest moment cel mai tânăr român care a ajuns pe un optmiar – Cho Oyu – în 2006, la 24 de ani. Performanțele lui Alex Găvan au fost recunoscute prin merite și distincții: a primit “Gold Medal for Merit in Sport” (Spania – 2008); a primit de două ori titlul ”Sportivul român al anului pentru alpinim la mare înălțime”, din partea Federației de Alpinism și Escaladă și alte două nominalizări la aceeași distincție. Este ambasador al World Wildlife Fund în România.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email