Sevastian Bebe Iovănescu, campion cu F.C. Argeş în anul 1979, a murit luni seara pe un pat de spital din Constanţa. Avea 56 de ani. La stadionul „Nicolae Dobrin” este o fotografie-tapet, mare, cu echipa de aur a Argeşului, campioană în anul 1979. Poza a fost făcută la sfârşitul meciului Dinamo – F.C. Argeş 3 – 4, care a adus al doilea titlu în Trivale. Din ea zâmbesc printre alţii Nicolae Dobrin, Constantin Cârstea şi Bebe Iovănescu, trei din campionii de la F.C. Argeş care au plecat spre altă lume în ultimii doi ani şi jumătate …
Operat la inimă, a făcut şi atac celebral
Născut în anul 1953, Bebe Iovănescu a fost un mijlocaş de travaliu care ştia bine şi cu mingea. A jucat la F.C. Argeş, Steaua şi Farul Constanţa în 357 de meciuri! A fost selecţionat odată şi la lotul naţional. Prietenii şi colegii i-au spus ba „Giovani”, ba „Cocoşatu”, dar şi „Sâsâilă”, pentru felul în care vorbea. Din noiembrie 2009 era preşedinte la clubul Farul Constanţa. In urmă cu trei săptămâni, Bebe Iovănescu a fost internat în spitalul din Constanţa şi a fost operat la inimă. Când părea că intervenţia dificilă, pe cord, a fost una de succes, luni seara a suferit un atac cerebral care i-a fost fatal.
„Este incredibil!”
Auzind cumplita veste a morţii lui Bebe Iovănescu, foştii săi colegi de la F.C. Argeş, Cristian, Speriatu, Telu Stancu, Mihai Zamfir, Marian Radu II, Viorel Moiceanu, Eduard Augustin, Nicolae Radu III, Doru Toma, maseorul Nicolae Gagiu, dar şi antrenorul Florin Halagian au rămas înmărmuriţi … „Era preşedinte la Farul Constanţa şi punea mult suflet în tot ce făcea. Asta i-a fost fatal … Este incredibil cum poate dispărea un om în floarea vârstei, prosper om de afaceri, preşedinte de club, soţ şi tată exemplar, prieten de nădejde, coleg cu mare caracter şi fotbalist de valoare…”, spunea fostul său coleg Gheorghe Cristian.
A venit la căpătâiul lui Gicu Dobrin şi Costel Cârstea …
Stabilit în Constanţa, oraşul său natal, după ce s- a lăsat de fotbal, Bebe Iovănescu ţinea legătura permanent cu foştii săi colegi de la F.C. Argeş. A venit imediat la Piteşti la sfârşitul lui octombrie 2007 la moartea lui Gicu Dobrin. A plâns ca un copil la căpătâiul „Gâscanului” … Apoi, în octombrie 2009 a venit cu o coroană mare de flori la alt coleg al său, Constantin Cârstea, plecat şi el prematur într-o lume, poate mai bună. „De ce ai plecat aşa devreme, Costele?”, i-a spus printre lacrimi Iovănescu lui Cârstea. Acum, cei trei mari fotbalişti s-au întâlnit sus, în ceruri, şi vor juca fotbal cu îngerii! Dumnezeu să te odihnească în pace, Bebe Iovănescu!
