Conform Legii nr. 27 din 2007, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţilor lor administrative şi în acest scop înfiinţează Registrele locale ale spaţiilor verzi. Conform articolului 4 al acestei Legi „Registrul local al spaţiilor verzi este o documentaţie complexă care se întocmeşte pentru evidenţa spaţiilor verzi din întregul teritoriu intravilan al localităţilor urbane care se constituie ca un sistem informaţional de tip GIS si cuprinde: inventarierea, evidenţierea tipului de proprietate şi a modului de administrare şi descrierea caracteristicilor cantitative şi calitative ale vegetaţiei”. Obiectivul acestui Registru este acela că „evidenţa spaţiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raţionale a acestora, a regenerării şi protecţiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative, asigurarea întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor cu informaţii despre spaţiile verzi”. Asta e legea, şi trebuie respectată, iar la Curtea de Argeş s-a trecut degrabă al respectarea ei, în…2011, atunci când administraţia locală a plătit 75.000 de lei pentru realizarea acestui document unei societăţi din Braşov, Forest Design SRL. În 2013, Registrul a fost gata. La şedinţa din septembrie a Consiliului Local la care a fost aprobat Registrul spaţiilor verzi, aleşii au aflat că suprafaţa totală inventariată a spaţiilor verzi din Curtea de Argeş este de 80,21 hectare. De asemenea, funcţionarii din Primărie au mai spus că pe baza datelor din acest Registru, se „generează şi se vizualizează planuri şi hărţi tematice” în funcţie de care administraţia publică locală decide în activitatea de reglementare urbană şi în gestionarea fondului verde al localităţii, conform referatului întocmit de compartimentul de Mediu din Primărie.
Public şi nu prea
Registrul spaţiilor verzi din municipiul Curtea de Argeş este un document public. Ce-i drept, puţini au fost cei care au apelat la informaţiile cuprinse în el, iar din aceştia, şi mai puţini au şi reuşit să le obţină, pentru că harta pe care sunt trecute toate datele nu se deschide. Serverul de la care poate fi accesat Registrul se află, deocamdată, la Biroul de Mediu, dar noi nu am reuşit să vedem harta cu datele exacte şi se pare că mulţi cetăţeni au păţit ca noi. În afara faptului că Registrul ar trebui să fie pus pe un calculator la care accesul public să fie liber, nu te poţi conecta. Deci, banii au fost daţi, dar degeaba. Nu există un contract de mentenanţă pentru program, iar specialiştii de la Braşov care l-au realizat nu au nicio obligaţie faţă de Primărie.
Şi totuşi, acest document, dacă ar fi funcţional şi l-ar folosi cei care trebuie să urmărească ce se întâmplă cu spaţiul verde din Curtea de Argeş, ne-ar arăta exact cum stăm. Pe hartă ar trebui să se vadă, iar cei care au avut norocul să vadă confirmă, inclusiv cât gard viu şi câţi copaci sunt la Curtea de Argeş, pe specii. Pentru fiecare arbore din municipiu trebuiau specificate 28 de date, cum ar un „numărul de identificare“, parcela, specia, denumirea ştiinţifică, descrierea geometrică, dar și date ce presupun complicate operaţiuni de măsurare, „diametrul trunchiului“, „lungimea trunchiului“, „înălţimea coroanei“ şi „diametrul coroanei“.
