Modificarea legislaţiei într-un domeniu sensibil, cum este cel al persoanelor cu dizabilităţi, are repercusiuni grave inclusiv la Curtea de Argeş. Oamenii de afaceri sunt revoltaţi, iar argeşenii cu handicap, care aveau până acum un salariu şi făceau parte dintr-un colectiv, sunt disperaţi.
Firmele cu minimum 50 de angajați care nu încadrează, din septembrie, persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați vor fi obligate să achite lunar la bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat astfel de persoane. Astăzi, suma de plată este de doar 50% din salariu. Firmele nu vor mai avea decât opțiunea de a cotiza la buget, nu și de a cumpăra produse/servicii realizate de astfel de persoane.
Până în prezent, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajau persoane cu handicap puteau opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligații: a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; b) să achiziționeze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitățile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.
Unitatea protejată de la Hand Rom are probleme
La Curtea de Argeş funcţionează cunoscuta fundaţie Hand Rom, al cărei obiectiv este reprezentat de orientarea şi integrarea socio-economică şi profesională a persoanelor cu nevoi speciale, prin activităţi de terapii specifice compesatorii, educaţie incluzivă non-formală şi informală, consiliere vocaţională şi pregătire pre-profesională. Asistenţă socială, psihodiagnoză, kinetoterapie, masaj, recuperare fizică medicală, consiliere individuală şi de grup, acţiuni de conştientizare a comunităţii, sunt câteva dintre serviciile sociale oferite. Acolo, specialiştii şi tehnica fac front comun pentru a le reda copiilor dreptul de a-şi construi viitorul. Şi uneori, reuşesc. Alteori, pot fi doar un zid în faţa evoluţiei brutale şi chinuitoare a anomaliilor.
În cei 16 ani de activitate, de aceste servicii sociale au beneficiat peste 287 de copii și tineri cu dizabilităti, dintre care doi au fost integrați în muncă, în Italia și Spania, iar alți cinci lucrează în atelierul protejat al fundației, acolo unde, absolvenți ai ciclului gimnazial, ai serviciilor sociale din centrul de zi și a celor din comunitate, pot primi consiliere vocatională și servicii de informare pentru pregătirea pre-profesională și ucenicie în meseriile de lumanărar, lucrător poligraf și legător manual. De asemenea, în cadrul fundației sunt primiți studenți pentru stagii de practică și voluntariat.
Șomajul, capăt de linie
Costel Nicolae este președinte și fondator al Hand Rom. „Fundaţia a dezvoltat, dincolo de serviciile sociale din centrul de zi MARINA, și atelierul ce avea statut și de unitate protejată, cu 5 salariați pe care sunt nevoit să-i trimit în șomaj, actualmente fiind în preaviz. Ei devin inactivi pe piața muncii și povară pe sistemul de pensii și protecție sociala”, ne-a spus acesta.
Atelierul producea diverse materiale pe care firmele din Curtea de Argeș le cumpărau, respectând legea și ajutându-i și pe cei de la Hand Rom. „Coperţile de arhivare, tipizatele și registrele pe care le produceam precum și anumite vânzări erau de ajutor pentru asigurarea salariilor și generarea unui mic profit cu care completam mici capitole de buget unde nu aveam finanțare. Fără facilitatea legislativă de până acum nu putem fi competitivi pe piață din cauza productivității scăzute la o persoană cu dizabilități care nu are abilitățile unei persoane fără nevoi speciale”, spune Costel Nicolae.
Despre menționata schimbare legislativă acesta crede că „nu a respectat procedura elaborării unei ordonanțe de urgență, nu a avut nici avizul CES (consiliul economic social), acesta a fost de două ori negativ. Ca fost reprezentant al societății civile în CES pentru domeniul sănătate dizabilitate voi milita pentru integrare prin muncă protejata”.
„Devenim o ţară izolată”
Costel Nicolae este o voce autorizată în domeniu, cu experientă și acțiuni la activ. „Actualul Guvern nu se consulta și nu ține cont, și mai ales face din România o țara izolată din acest motiv deoarece în țările din UE sunt aceste nișe pentru integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități în forme protejate”, declară președintele Hand Rom. El are și un exemplu – „Dacia, care nu mai are persoane cu dizabilități angajate și care pentru cele circa 400 ce ar trebui să le aibă angajate plătesc de acum dublu + costul unor produse ce le achiziționau de la unități protejate înseamnă triplarea taxei, practic. Câte mașini trebuie să producă pentru a plăti aceste taxe în condițiile în care nu vor angajă persoane cu dizabilități pentru că anumite servicii în care ar fi putut lucra sunt externalizate către alte firme, cum ar fi curățenia … Dar setea de bani pentru a umple găurile din buget primează.
Pe de altă parte, dacă existau și unități protejate care nu respectau legislația și aveau doar scopul unui business și nu cauza socială, aceia trebuiau depistați și sancționați sau să li se retragă autorizația cum prevede legea”.
Dincolo de declaraţii, realitatea este cruntă. Persoanele cu dizabilităţi îşi găsesc cu greu de lucru, iar atunci când o fac, ţin de slujbă din toate puterile lor.
Şi oamenii de afaceri sunt nemulţumiţi. „Luam de la Hand Rom ce făceau ei, registre, lucruri de genul acesta. Acum, nu numai că nu mai putem să-i ajutăm, dar suntem taxaţi mult mai mult, iar banii nu vor mai ajunge la persoanele cu dizabilităţi. De fapt, asta e tragedia. Noi plătim mai mult, iar ei rămân fără locuri de muncă”, spune Liviu Nicolae, director al IPEE ATI.
