400.000 de euro, aruncaţi în canal pe strada Râmnicu Vâlcea

Singurul proiect realizat la Curtea de Argeş până în 2008 cu fonduri europene se dovedeşte a fi un fiasco. Partea care poate deveni foarte proastă pentru administraţia locală este că proiectul nu şi-a îndeplinit obiectivele, motiv pentru care banii ar putea fi returnaţi.

Pe strada Râmnicu Vâlcea a fost amenajată o canalizare menajeră cu bani de la UE şi de la bugetul local. Strada respectivă, una dintre cele mai lungi din municipiu, nu avea canalizare, iar ambiţia administraţiei locale de la vremea aceea, 2004 – 2008, a fost să le ofere locuitorilor tot confortul demn de un municipiu, confort pentru care, de altfel, plăteau impozite. Lucrările au început greu, după ce proiectul tehnic a fost făcut de o firmă care a intrat rapid în insolvenţă după ce a câştigat licitaţia pentru proiect pe o sumă extrem de mică, s-a constatat că studiile geo fuseseră făcute din birou şi nu aveau nicio legătură cu ce era pe teren, săpăturile s-au făcut cu mare greutate, iar lucrările au fost finalizate târziu şi prost, după cum au constatat edilii ulterior.

Firma care a câştigat licitaţia pentru proiectare, şi care a făcut parte din vestitul grup Tender, a cerut 6000 de euro, în condiţiile în care normal ar fi fost să coste cam 15 000, spun specialiştii. Au fost respectate regulile şi legile, iar cei cu bani puţini au făcut proiectul. „Puţin am dat, puţin a făcut”, a comentat primarul oraşului de la vremea respectivă, Gh. Nicuţ,  întâmplarea. În scurt timp proiectantul a dispărut în ceaţă, şi tot atunci au început să apară necazurile. Conform studiului geo, în zona canalizării era nisip. Potrivit celor constatate pe teren, solul era compus din marnă şi cărbuni, iar pânza freatică este la 1,5 metri adâncime şi nu la 5, cum era trecut în proiect.

Canalizarea care depinde de vidanjă

Bugetul proiectului  a fost de 396190 de euro, iar obiectivele – Dezvoltarea infrastructurii locale în vederea creşterii atractivităţii pentru investiţii şi sporirea calităţii vieţii în municipiul Curtea de Argeş, dezvoltarea infrastructurii de bază în zona de sud-vest a municipiului şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în Curtea de Argeş. Ironic, nu numai că nu au fost îndeplinite aceste obiective, dar s-a întâmplat chiar invers – calitatea vieţii nu a sporit, ci dimpotrivă, mai ales în momentele când canalizarea refulează în curţile oamenilor şi pe stradă, infrastructura nu s-a dezvoltat, refacerea carosabilului după ce asfaltul a fost spart pentru canalizare s-a făcut grosolan, astfel încât chiar şi acum, după atâţia ani, argeşenii dau cu maşinile în gropi pe această stradă, etc.

Partea cea mai interesantă este însă la rezultatele pe care proiectul trebuie să le aibă – 3050 metri canalizare pe străzile Râmnicu Vâlcea şi Industriilor, 80 cămine de vizitare, o staţie de pompare echipată şi construită corespunzător, o conductă de refulare ape uzate, 30 metri subteran şi 100 m aerian, 12 metri subtraversări căi ferate, 100 metri pătraţi sistematizare verticală şi 70 metri pătraţi alee carosabilă betonată. Staţia de pompare este aproape de nefolosit acum, SC Aquaterm, care a primit-o în administrare vidanjând pur şi simplu canalizarea pentru că staţia de pompare e colmatată în proporţie de 30%. În plus, în căminele care nu au fost făcute conform proiectului, monolit, ci din tuburi de beton, mai ieftin, se infiltrează apa. „Noi am făcut recomandări în procesul verbal de recepţie, dar nu s-a ţinut cont de ele şi nu s-a remediat niciuna din problemele sesizate de noi”, ne-a spus Ion Bolovan, directorul Aquaterm.

350 de gospodării ar fi trebuit legate la canalizare, s-au legat doar 80

Mai sunt şi alte probleme, din cauza cărora municipalitatea ar putea să dea banii înapoi. Conform anunţurilor oficiale,  impactul pe care proiectul ar fi trebuie să-l aibă ar fi fost următorul –  minim 5 societăţi comerciale sau instituţii racordate la reţeaua de canalizare, minim 350 gospodării racordate la reţeaua de canalizare a municipiului, creşterea calităţii vieţii locuitorilor din împrejurimi, îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător prin eliminarea posibilităţii de contaminare cu ape reziduale menajere şi industriale. În plus, ar fi trebuie să se diminueze posibilitatea contaminării apelor curgătoare sau freatice prin renunţarea la fosele neamenajate corespunzător.

„S-au racordat aproximativ 80 de cetăţeni”, ne-a mai spus directorul Aquaterm. În opinia sa, canalizarea de pe strada Râmnicu Vâlcea nu are şanse să devină funcţională în halul în care a fost făcută. „E nevoie de studii, să se vadă ce soluţii sunt pentru acest tip de teren, e nevoie de alt proiect, pentru că nu există nicio soluţie pentru cea de acum. Trebuie făcută o staţie de epurare locală”, mai spune Ion Bolovan.

„Eu nu m-am legat la canalizare pentru că e scump şi nu am bani. Ştiu de la vecinii mei care s-au legat că au avut numai probleme. Când plouă e dezastru”, ne-a spus o locuitoare a străzii Râmnicu Vâlcea.

 

Nici măcar argeşenii nu au vrut să se racordeze la reţea din cauza faptului că subtraversarea străzii era scumpă, iar canalizarea nu făcea faţă. În plus, pe strada Vişina apar mereu probleme, iar rahatul din canalizare iese în curţile unor oameni.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email