Adoptat în Irlanda, îşi caută părinţii din Curtea de Argeş

Category: Social Published: Thursday, 25 January 2018 Written by Interes argesean

„SALUTĂRI DIN IRLANDA!!! Am fost adoptat din România de către o minunată familie irlandeză. Sunt în căutarea familiei mele biologice. Sper să îi găsesc pe toți cei înrudiți cu mine. Numele meu românesc a fost POPA FLORENTIN. Sunt născut pe data de 31 martie 1993 în CURTEA DE ARGEȘ, județul ARGEȘ. Numele mamei biologice este POPA MARIA, tatăl necunoscut.  Potrivit actelor de adopție la 3 luni am fost internat în ORFELINATUL CÂMPULUNG fiind abandonat la naștere. Este neclar unde am locuit înainte de 11 iunie 1993 când am ajuns în orfelinat. Întotdeauna mi-am dorit să îmi găsesc originile, să văd cu cine semăn, să știu cine mi-a dat viață și să ştiu dacă am frații și surori.”

Acesta este apelul postat pe facebook de către un tânăr irlandez care îşi caută familia din Curtea de Argeş. Nu este primul apel de acest gen care apare pe reţelele de socializare, o tânără care s-a născut la Muşăteşti şi a fost adoptată în Canada, găsindu-şi astfel mama.

„Copiii niciodată uitaţi ai României“

De altfel, o româncă stabilită în Irlanda a creat pagina de Facebook „The never forgotten children of Romania“ (n.r. – „Copiii niciodată uitaţi ai României“) special pentru copiii daţi spre adopţie în anii '90 în străinătate şi care acum îşi caută părinţii naturali.
Statisticile arată că, numai în perioada 1994-1999, peste 10.500 de copii români au ajuns la familii adoptive din străinătate. Neoficial, numărul copiiilor români daţi spre adopţie în anii `90 este mult mai mare. Pentru străini, România anilor `90 a fost o adevărată piaţă de copii şi multe dintre adopţii s-au făcut fără a fi înregistrate în documentele oficiale. Ajunşi la vârsta maturităţii, copiii români daţi spre adopţie în anii `90 sunt, astăzi, cetăţeni străini, iar mulţi dintre ei îşi caută părinţii. Cei mai mulţi pornesc la drum cu o fotografie, numele mamei sau al tatălui, numele judeţului sau al localităţii de baştină. Nu ştiu mai nimic despre România şi nu vorbesc limba română. Speranţele lor se îndreaptă către mediul online şi mulţi dintre ei şi-au găsit drumul către origini prin intermediul paginii ”The never forgotten Romanian children”.


Hits: 1683

Leave your comments

0 / 800 Character restriction
Your text should be in between 10-800 characters

Comments