MIRCEA CEL BĂTRÂN, UNUL DINTRE CEI MAI DE SEAMĂ VOIEVOZI DIN ISTORIA ROMÂNILOR (II)

Category: Fapt divers Published: Friday, 03 August 2018 Written by Interes argesean

Pentru apărarea statului valah, în baza prerogativelor domneşti, erau planificate şi pregătite forţele şi mijloacele necesare, în funcţie de resursele existente. În acest scop, la nivel naţional, din structura armatei, la dispoziţia voievodului Mircea, făceau parte oastea cea mare şi oastea cea mică.

Ca şi noţiune utilizată în limbajul specific apărării statale, „oastea cea mare” a fost menţionata iniţial în hrisoavele Ţării Româneşti  în perioada de început a secolului al XV, pe timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, alături de înfiinţarea unor noi dregători militari, precum vornicul şi spătarul. Oastea cea mare era constituită la porunca voievodului, prin impunerea de cerinţe şi obligaţii din partea boierilor şi ţăranilor liberi (sau şerbi), târgoveţilor şi satelor mănăstireşti.

Configurarea reliefului, dar şi necesitatea execuţiei acţiunilor tactice rapide, în faţa unui adversar cu mult superior numeric şi cantitativ, impuneau ca armata statului valah să nu se bazeze în mod deosebit pe infanterie. Din cronicile istorice ale timpului, rezultă că armata marelui voievod Mircea era constituită în principal din cavalerie, împărţită în ,,cavalerie uşoară – arcaşi călare – şi cavalerie grea dotată cu armuri, cămăşi de zale, coifuri, lănci”, din care făceau parte boierii şi eventual un număr de mercenari.                  

Vitejia voievodului este confirmată de cercetările istorice, care au evidenţiat pasiunea lui Mircea pentru armurile cavalerilor occidentali, dar şi interesul lui pentru structura, dotarea şi instruirea armatelor acestora. În sensul menţionat, cu privire la însuşirile Marelui Voievod Mircea cel Bătrân, P.P. Panaitescu arată, în lucrarea istorică amintită, că ,,Cele două fresce de la Cozia, refăcute după cele vechi, îl arată ca un cavaler apusean, un bărbat matur, purtând plete şi o barbă rotundă, ochii adânciţi în cap, nasul drept şi subţire; e îmbrăcat cu haine scumpe occidentale, dar cu câte un vultur bizantin cu două capete încoronate brodaţi, când la genunchi cu fir de aur, când pe hlamida încheiată sus pe umăr. Sabia scurta atârnă la brâu, legată cu o cingătoare scumpă închisă cu paftale, în cap coroană de aur cu pietre scumpe”.

Unele consemnări istorice au relevat ca şi înaintaşii lui Mircea, voievozii Basarabi, Nicolae Alexandru, Vlaicu Vodă şi Radu I. (Negru), au avut interes în promovarea tacticilor specifice cavalerilor occidentali, ceea ce a determinat ca în oştile lor domneşti să existe un număr variabil de cavaleri autohtoni, după modelul apusean.

În acest sens, un document medieval din Veneţia evidenţiază date proprii unei tranzacţii, care atesta livrarea de către acest stat ,,armatei lui Radu Vodă, tatăl lui Mircea cel Bătrân, a zece mii de armuri cavalereşti pentru călăreţii voievodului muntean’’. În urma analizei, cifra de ,,călăreţi de elită echipaţi după model apusean’’ estedestul de mare. Rezulta, aşadar, că se realiza o instruire adecvată a acestor cavaleri valahi, după modelul apusean, fiindcă ,,erau capabili de şarje de cavalerie grea împotriva inamicilor’’.

Aşa se explică şi marile victorii obţinute de cavaleria în fruntea căreia se afla marele voievod Mircea (după unele estimări, cu un număr probabil dublu al călăreţiilor de elită, echipaţi în armuri cavalereşti, comparativ cu cei din oastea tatălui sau), în urma marşurilor desfăşurate pe distanţe lungi, atât pe teritoriul Ţării Româneşti, cât şi în Balcani.

 

Importanţa cavalerilor valahi din armata lui Mircea cel Bătrân este relevată în Ungaria, la Buda, în anul 1412, se pare, dupa desfăşurarea unui marş călare (cu plecarea din Ţara Românească). Totodată, o serie de picturi murale descoperite şi certificate ca vestigii de pe vremea voievodului muntean, evidenţiază ,,cavaleri în zale închinându-se’’. Unele sapaturi arheologice realizate la Târgovişte au scos la iveală ,,cahle din vremea lui Mircea înfăţişând cavaleri”.

Prof.univ.dr. Gheorghe MINCULETE

- VA URMA -

 

 

Hits: 429

Leave your comments

0 / 800 Character restriction
Your text should be in between 10-800 characters

Comments