O tradiţie care nu se pierde la Curtea de Argeş!Porc de Crăciun tăiat în parcare

Category: Fapt divers Published: Thursday, 14 December 2017 Written by Interes argesean

Micii producători care cresc porci pentru autoconsum sau livrări imediate pe piaţă pot fie să-şi vândă animalele vii în locuri special amenajate, fie să le sacrifice în abatoare autorizate, potrivit legii. La Curtea de Argeş „loc special amenajat” pentru vânzarea procilor nu există, târgul de animale fiind închis de multă vreme, cel puţin oficial, iar abatoare autorizate nu sunt. Astfel, locuitorii municipiului păstrează tradiţia tăpierii porcului de Crăciun cum pot. Mulţi dintre ei sacrifică godeiul în parcarea de lângă bloc.

Tradiţia tăierii unui porc cât mai mare de Crăciun este păstrată cu sfinţenie de sătenii din nordul judeţului Argeş. Cu două săptămâni înainte de Naşterea Domnului toate dealurile şi văile răsună de guiţatul râmătoarelor care îşi află sfârşitul în condiţii de neacceptat după normele europene. Sătenii nu au timp însă de astfel de lucruri şi fac ce ştiu ei de la părinţii lor, cheamă câţiva vecini dis de dimineaţă, fugăresc porcul prin ogradă  până oboseşte, iar apoi un bărbat mai zdravăn înfige în gâtul animalului un cuţit ascuţit bine. Se bea, obligatoriu, o ceaşcă de ţuică fiartă, ca proprietarii să aibă parte de bunătatea de porc, după care fiecare pleacă la treaba lui. Măcelarii amatori ai satului tranşează carnea, gazdele fac cârnaţii, iar treaba se încheie, spre mulţumirea tuturor. Fireşte, totul e stropit din belşug cu ţuică fiartă.

Crăciun fără porc ?!  Nu există !

Nea Ion Gheorghe are 75 de ani. El şi baba lui, cum îi place să-şi alinte soţia, locuiesc singuri de mulţi ani în comuna Albeşti. Cei trei copii pe care îi au sunt plecaţi de mult la oraş, şi-au găsit servicii şi locuiesc la bloc. De trei ori pe an se întâlnesc negreşit,  la Paşti, de ziua mamei şi la tăiatul porcului. „Dom’le, am auzit că ăştia cu Europa lor nu ne mai lasă să tăiem porcu’ aşa cum ştim noi. Cică tre’ să nu-l mai înjunghiem, că îl chinuim, să îi facem condiţii în cocină şi mai ştiu eu ce”, spune omul. El e supărat pe „Europa asta “ şi zice că nu va renunţa în ruptul capului să taie porcul aşa cum a învăţat din bătrâni. „S-ar răsuci tata în mormânt dacă ar şti “ , e convins bătrânul. Condiţiile noi în care trebuie sacrificat anumalul sunt de fapt vechi, de la intrarea României în UE, dar albeşteanul se miră de fiecare dată când îşi aduce aminte de ele.

Aşa că, pentru sâmbăta viitoare, înainte de înmormântarea Regelui Mihai, a convocat copiii la tăiatul porcului, una dintre cele mai populare „sărbători “ ale familiei. „Fac ce am făcut şi anu’ trecut şi ce o să facem şi la anu’. Să nu vină nimeni la mine acasă şi să mă înveţe. Ştiu eu ce să fac. Îi dau de mâncare tot anu’ ca să mă bucur acu’ de el. Că până la urmă îl ia mama dracu’ pe el de porc”, înjură nea Ion. Nevasta îl dojeneşte, că nu e frumos să înjure în post, dar omul e supărat.

Friptură cu aromă de gunoaie

Copiii altui moş, Gheorghe, Vasile sau tot Ion, din altă comună argeşeană, s-au mutat la oraş, la Curtea de Argeş, dar nu şi-au pierdut obiceiurile deprinse de la părinţi. Au o slujbă care le permite să cumpere ei un porc, şi pot ei să aibă propriul porc de Crăciun, semnul clar pentru vecini că sunt oameni cu dare de mână.

În spatele blocurilor aflate la doi paşi de Primăria Curtea de Argeş, aşadar în centrul urbei, un miros puternic de friptură mută nasurile locatarilor mai slabi de buzunare, care nu şi-au permis să cumpere un porc. Viu.

George are 37 de ani şi lucrează la o firmă de distribuţie. Are salariul mare şi stă „în zonă “. La ora 8 dimineaţa, sâmbătă, avea ţuiculiţa pregătită pentru cei care îl ajutau să sacrifice godacul. Bărbatul nu e deloc comunicativ, semn că nici lui tăiatul porcului în spatele blocului nu i se pare tocmai în ordine. „Nu fur, nu dau în cap la oameni, tai porcu’. Ce, e vreo infracţiune cumva ?!”, se răsteşte la noi. La locul faptei se strâng rapid câţiva locatari ai blocului din apropiere, treziţi probabil de guiţatul porcului. Se trece la treabă. Unul dintre bărbaţi porneşte „pârlitoarea ‘’, o sculă alimentată cu gaz de la o butelie, şi începe spectacolul. 

Între câini şi amenzi

Locul unde se desfăşoară acţiunea dintre blocuri e la trei metri de ghenă. Din când în când câte o gospodină vină să arunce găleata de gunoi. Bărbaţii o salută politicoşi şi o poftesc la o gură de ţuică fiartă. Afară sunt peste 6 grade, pubelele sunt pline iar gunoiul începe să miroasă. Măcelarii îşi continuă netulburaţi treaba, nederanjaţi nici de câinii care dau  târcoale. Se ajunge la partea interesantă, şoriciul. Pielea de porc se transformă în fâşii de şorici care dispar în gurile lacome ale oamenilor.

În câteva ore, din godac a rămas un morman de carne pe care cel cu cuţitul o taie după cum a învăţat  el acasă, la ţară. Spre seară, lângă ghenă  doar o pata de sânge aminteşte de ospăţ.

În mai toate cartierele muncitoreşti din Curtea de Argeş şi din toate oraşele mici scena se  repetă. E greu de controlat fenomenul, spun reprezentanţii Biroului de Mediu. Numai în cazul în care cineva sesizează se pot lua măsuri. Nimeni nu poate să ştie când vrea un argeşean să-şi taie porcul de Crăciun între gunoaie sau în parcarea blocului. Dacă se îmbolnăveşte apoi, o face pe riscul său.

 

Hits: 1587

Leave your comments

0 / 800 Character restriction
Your text should be in between 10-800 characters

Comments