3. Deosebitele calităţi de conducător al Statului Valah ale legendarului şi Sfântului Voievod NEAGOE BASARAB

Category: Fapt divers Published: Friday, 01 December 2017 Written by Interes argesean

Documentele şi vestigiile istorice evidenţiază că Valahia secolul al XVI-lea este profund marcată de activitatea deosebită a eruditului Voievod al Ţării Româneşti, Neagoe Basarab.

Perioada 1512-1521 a fost suficientă pentru ca, prin înţeleaptă ocârmuire, Sfântul Voievod Neagoe Basarab să fie admirat şi venerat în rândul conducătorilor de seamă ai românilor şi neamului românesc.

Odată urcat pe tronul Statului Valah, la vârsta de 30 de ani, pe 23 ianuarie 1512, ilustrul Voievod s-a remarcat în viaţa politică şi culturală cu un dinamism fară precedent în scopul de a eradica sincopele generate de contradicţii şi instabilitate internă şi de a elimina vărsarea de sânge - devenită obişnuită în acel timp -, prin promovarea înţelepciunii şi conduitei proactive, elemente de leadership statal apreciate şi urmate şi de alţi domnitori munteni.

Fiind încă tânăr atunci când a devenit Voievodul Ţării Româneşti, Neagoe a fost comparat, de către istorici şi analişti erudiţi, cu tânărul Solomon, a cărui viaţă o va da drept pildă fiului său, tocmai fiindcă nu a cerut nimic altceva de la Dumnezeu decat înţelepciunea necesară, pe care, de-altfel, a primit-o din belşug.

Sfântul Voievod Neagoe Basarab a relevat un nivel de gândire politic, social, uman şi creştin nedepăşit de niciun domnitor valah, rezultând, de aici, izbânda proiectelor sale statale, determinate primordial de echilibrul moral şi etic al personalităţii domnitorului.

Diverşi experţi în analize, comparaţii şi evaluări istorice din ţară şi străinătate, l-au apreciat pe magnificul domnitor muntean ca fiind plin de evlavie, erudit, viteaz, iscusit şi cu viziune în organizarea şi conducerea oştirii sale, experimentat administrator, dar şi un politician desăvârşit. Toate acestea îl defineau ca fiind un diplomat abil, un domn ager şi un bun psiholog, cu reale calităţi specifice unui profesor şi formator desăvârşit, ceea ce l-au identificat a fi omul venerat al epocii sale şi al tuturor timpurilor istorice.

Pe plan intern, imediat dupa ce s-a instalat pe tronul Ţării Româneşti, Neagoe Basarab a determinat dezvoltarea activităţilor comerciale, precum şi a celor meşteşugăreşti. 

          În acest scop Voievodul a dezvoltat sistemul de separare a averii personale a domnitorului de domeniile şi bunurile statului. În acelaşi timp, în vederea creşterii puterii centrale, Neagoe a dispus dezvoltarea mecanismului fiscal statal, ceea ce a permis apariţia unor elemente administrative, asemănatoare celor din statul frate, Moldova. În vederea funcționarii corecte a slujbașilor statali, pentru a nu se manifesta așa-zisele ,,nepotisme'', marele Voievod valah - însuflețit de un adevarat spirit al dreptății -, a concretizat propria-i afirmație: ,,Un domn adevărat nu i se cade să aibă rudenii, ci numai slugi drepte''.

Totodată, prin calm şi iscusinţă diplomatică, Voievodul valah a reuşit să determine desfiinţarea raialelor turceşti instalate la nord de Dunăre, fiind de acord în spirit pacifist cu plata în continuare a haraciului către Imperiul Otoman, care avea atunci un nivel de 13.000 de galbeni. 

De remarcat este faptul că din vremea domniei lui Neagoe Basarab există prima menţiune scrisă, care certifică stabilirea precisă a hotarului dintre Ţara Românească şi Transilvania în ţinuturile din nordul Olteniei.

Fiind la cârma unei ţări cu tradiţie în diplomaţie, strălucitul Voievod a practicat o politică externă de echilibru, căutând să contrabalanseze suzeranitatea turcească prin legături diplomatice viabile cu puterile creştine ale timpului. În condiţiile în care Imperiul Otoman era în continuă ascensiune, strălucitul Voievod valah a stabilit relaţii statale adecvate, benefice, cu Polonia, Ungaria, Veneţia, Roma, precum şi cu Vaticanul, ceea ce a determinat o dezvoltare economico-socială şi demografică admirabilă pentru acele vremuri tulburi, caracterizate în general, atât la nivel european şi, mai ales, în spaţiul islamic, de instabilitate socială, economică, politica şi militară.

Stăpânind arta diplomaţiei desăvârşite, voievodul Neagoe Basarab a propus şi realizat o alianţă cu veneţienii, asigurând astfel protecţia ţării în faţa otomanilor, precumşi asigurarea relaţiilor prieteneşti cu o Ungarie tot mai dornică de stăpânire.

          Necesitatea de relaţionare şi sprijin cu românii de dincolo de Carpaţi, pe de-o parte, precum  şi apărarea împotriva Imperiului Otoman, protecţia sa şi a familiei sale într-o situaţie critică, pe de altă parte, l-a determinat pe Neagoe, în 1517, să devină vasal noului rege al Ungariei şi Boemiei - Ludovic al II-lea (n. 1506; d. 1526; a domnit în perioada: 1516 - 1526; a fost ultimul rege din dinastia Iagello, căzut la vârsta de 20 de ani pe campul de lupta de la Mohács, după care turcii victorioşi au ocupat centrul statului ungar de atunci - Bazinul Panonic - administrându-l ca raia turcească, timp de aproximativ 150 de ani). În acest fel, Voievodul muntean a obţinut, în continuare, stăpânirea asupra Geoagiului de Jos, în comitatul Hunedoarei, cu satele şi posesiunile ce aparţineau acestui ţinut.

Dând dovadă de iscusinţa diplomatică recunoscută, Sfântul Voievod Neagoe Basarab îi informa pe braşoveni că, la nevoie, ar putea interveni în sprijinul Ungariei şi al întregii creştinătăţi cu circa 40.000 de oşteni călări şi pedeştri, pentru ducerea apărării comune în faţa expansiunii islamice.

Totodată, documentele istorice demonstrează că Voievodul valah a desfăşurat relaţii deosebit de benefice cu Sibiul, dar precaute şi uneori contradictorii cu Braşovul, fiindcă aici erau susţinuţi şi protejaţi pretendenţii la tronul Munteniei.

Cu statul frate -moldovean -Neagoe a avut relaţii nu tocmai adecvate, fiind nevoit să se implice de mai multe ori în lupta pentru succesiunea la tron.

Potrivit scrierilor istorice, rezultă că în anul 1519 Sfântul Voievod Neagoe Basarab a colaborat foarte bine, sub aspect diplomatic, cu Ştefan al IV-lea al Moldovei (n. 1506; d. 14. ian. 1527, Hotin; a fost domn al Moldovei în perioada 20 aprilie 1517 -14 ianuarie 1527; fiul luiBogdan al III-lea şi nepotul celebrului şi veneratului domnitor al neamului românesc Stefan cel Mare şi Sfânt). Cei doi Voievozi s-au înţeles pentru trimiterea unui singur ambasador la Vatican prin intermediul căruia "Basarab şi aleşii săi fii Theodosie şi Petru şi urmaşii săi şi Ştefan şi fiii săi" promiteau că vor participa alături de ceilalţi conducători creştini şi de Vatican la"...sfânta expediţie împotriva lui Selim, tiranul...".

În virtutea tradiţiei familiei sale boiereşti, pregătirii şi simţirii sale, Sfântul Voievod Neagoe Basarab a susţinut cu multă implicare personală fenomenul cultural românesc, atât în interiorul ţării, cât şi în afară. 

Aşadar, în acele condiţii, Ţara Românească devenea un centru al ortodoxiei, un spaţiu vital, dar şi adăpost al civilizaţiei bizantine, fiind practicate atunci la curtea domnească, cu mult fast, anumite ceremonii specifice fostului Imperiu Bizantin.

Ca mitropolit al statului valah, Neagoe l-a aşezat pe înaltul prelat Macarie, - renumitul ieromonah şi tipograf-, care, la indicaţia Voievodului, a păstorit cu multă dibăcie instruirea, dezvoltarea şi trăirea ortodoxă în bine-cunoscutul Stat Valah al lumii creştinilor.

Va urma

Prof.univ.dr. Gheorghe MINCULETE

Hits: 437

Leave your comments

0 / 800 Character restriction
Your text should be in between 10-800 characters

Comments (1)