Un consilier local pe care l-am cunoscut abia acum şi consecinţele veseliei sale

Category: Editorial Published: Monday, 08 January 2018 Written by Interes argesean

Dl. Marius Deaconu, consilier local al PAM, a avut la ultima şedinţă de Consiliu Local luări de cuvânt şi poziţii care ne-au făcut pe noi, ziariştii, să credem că abia acum l-am descoperit. De obicei discret şi aproape timid în discuţii, am descoperit  la sfârşitul anului un domn care ştie multe lucruri şi mai ales care ştie cum să le spună. Mulţi dintre consilierii locali au spus că dl. Deaconu a fost vesel, dar mie mi s-a părut trist. Poate şi oboseala unui drum lung pe care l-a făcut în ziua şedinţei, din câte am aflat, şi-a pus amprenta asupra opiniilor domniei sale, dar dacă doar aşa poate să spună clar ce gândeşte atunci îi doresc dlui. Deaconu să plece mai des. Sau să se veselească la fel.

În afara tonului ridicat, care poate nu trebuia folosit la o aşa întrunire, dar care ton nici măcar nu a fost folosit doar de el, dl. Marius Deaconu a spus lucrurilor pe nume – doamna juristă îşi permite cam multe şi nu e interesată ca aleşii locali să ştie exact ce votează, salariile din Primărie şi din serviciile subordonate sunt prea mari pentru efortul pe care-l depun titularii lor şi, în general, gunoiul e ascuns sub preş, viaţa e frumoasă, Curtea de Argeş este o mare metropolă.

Să fim serioşi. Lucrurile nu merg deloc bine la Curtea de Argeş doar pentru că x şi y din Primărie sau din serviciile subordonate au lefuri de peste o mie de euro. Cum bine a subliniat dl. Deaconu – cum puteţi să vă uitaţi în ochii unei croitorese care ia salariu cincşpe milioane şi tichete de masă, pentru care munceşte şase zile pe săptămână poate, opt ore pe zi cu siguranţă, locuieşte în C-uri, are trei copii şi un soţ şoner, dar care nelipsit vine la casieria Primăriei să plătească impozitul de-acum mai mare cu 25% pentru casa minusculă în care îşi duce zilele familia ei, ştiind că din leafa ei amărâtă luaşi voi salarii mărite?!

După cum aflaţi din ziarul nostru de azi, s-au dat şi prime pe la Primărie şi nu numai acolo, „premii de excelenţă”, botezate pompos. Nu văd excelenţă deloc la Curtea de Argeş, şi cred că sunteţi de acord cu mine. Excelenţa presupune ...excelenţă, realizări ieşite din comun, lucruri extraordinare, nemaifăcute până acum la Primărie. Din păcate, „excelenţa” la Curtea de Argeş se măsoară doar în salarii.

Ştiu, vor spune cei din administraţie că s-au făcut multe, şi că nu a fost timp pentru mai mult. Păi atunci de ce ne-am grăbit cu premiile? De ce nu am aşteptat împlinirea timpului şi realizarea acelor lucruri care să ne facă excelenţi, pe noi sau munca noastră.

Cunosc pe cineva, o doamnă pensionară care trăieşte singură într-unul dintre blocurile gri din oraş. Zilele trecute ne-am întâlnit întâmplător pe stradă. Avea o dilemă pe care şi-a lămurit-o singură repede – în ianuarie nu o să aibă bani pentru reţetă, mai ales că medicul ei de familie nu a semnat contractul cu Casa de Asigurări şi nu poate să-i dea reţetă compensată, pentru că vrea să-şi plătească impozitul pentru mizera ei locuinţă. Ştia că dacă plăteşte până la sfârşitul lunii martie beneficiază de o reducere, dar vrea să nu rămână datoare nicio zi. De ani de zile achită ce are de achitat la Primărie în prima lună, aşa s-a obişnuit, chiar cu riscul de a nu mai avea bani pentru medicamente. „Doar nu o să mor o lună fără pastile!”, îşi făcea singură curaj.

Mă întreb oare domnii care au votat salarii de peste o mie de euro la Curtea de Argeş pentru funcţionari şi cei care au acordat cu lejeritate premii de excelenţă, se pot uita senini în ochii doamnei de mai sus?! Eu nici măcar nu am îndrăznit să-i spun că are de plătit mai mult acum faţă de anul trecut. Ce-i drept, nici nu am avut curaj să o întreb pe cine a votat.

Laura Ilie

 

 

Hits: 907

Leave your comments

0 / 800 Character restriction
Your text should be in between 10-800 characters

Comments